Prin navigarea pe acest site, iti exprimi acordul cu privire la politica de folosire cookies. Detalii

ALLOSAURUS-uL („SOPARLA DIFERITA”)

Sumar articol
ALLOSAURUS-uL („SOPARLA DIFERITA”)

Allosaurusul a fost un dinozaur carnivor urias, fiind cel mai mare carnivor din America de Nord in timpul Jurasicului superior, traind acum circa 154-144 milioane de ani in urma.
Allosaurusul a fost numit in 1877 de catre paleontologul Othniel C. Marsh. Primul schelet de Allosaurus practic complet a fost descoperit de catre fermierul MP Felch in 1883, in Colorado, Statele Unite.

Peste 60 de fosile de Allosaurus a fost descoperite, majoritatea in Formatiunea Morrison din statul Colorado, Statele Unite, dar si in alte locatii din vestul Americii de Nord si una in Australia. Fosile de Allosaurus au fost, de asemenea, gasite in Africa si Portugalia. El a fost cunoscut pentru mai bine de jumatate de secol XX ca Antrodemus, dar studiul numeroaselor ramasite de la Cleveland Lloyd Dinosaur Quarry a facut ca numele Allosaurus sa fie readus in atentia publicului si l-a consacrat ca unul dintre cei mai cunoscuti dinozauri.

Taxonomia


Allosaurusul a fost un dinozaur carnivor care a apartinut:

Regnul: Animalia (animale)
Increngatura: Chordata (avand un cordon nervos excavat care se termina intr-un creier)
Clasa: Archosauria (diapside cu dintii dispusi in alveole dentare, etc.)
Superordinul: Dinosauria
Ordinul: Saurischia – dinozauri cu bazin de reptila
Subordinul: Theropoda – carnivore bipede
Tetanurae – teropode evoluate
Infraordinul: Carnosauria = Allosauria – pradatori de talie mare, multi avand creste pe cap si incluzand Carcharodontosaurus si Giganotosaurus
Familia: Allosauridae – carnivore imense cu creste osoase prezente in partea superioara a capului care ar fi vanat in grupuri; ei includ Allosaurusul, Saurophaganaxul si Neovenatorul
Genul: Allosaurus
Specia: Allosaurus fragilis (Marsh, 1877)
Allosaurus amplexus (Cope, 1878, initial numit Epanterias)
Allosaurus atrox (Marsh, 1878, initial numit Creosaurus)
Allosaurus ferox (Marsh, 1896)

Aspectul exterior


Allosaurusul a fost un pradator de temut care se deplasa pe doua picioare musculoase si puternice, avea un gat scurt si viguros, in forma literei „S”, iar coloana lui vertebrala era compusa din vertebre cu o conformatie diferita (de unde si denumirea de „soparla diferita”) decat a celorlalti dinozauri. El avea o coada uriasa, un corp masiv si o osatura greoaie. Bratele sale erau scurte (aproximativ 35% din lungimea membrelor posterioare) si se terminau cu labe prevazute cu trei degete dotate cu gheare ascutite, de forma unor carlige si lungi de pana la 15 cm. Bratele erau puternice, iar antebrate erau intr-oarecare masura mai scurte decat bratele. Articulatia radio-carpiana prezenta o versiune de os carpien semilunar. Dintre cele trei degete, cel pozitionat cel mai interior (respectiv, degetul mare) era si cel mai mare si asezat divergent fata de celelalte doua. Picioarele nu erau atat de lungi sau de adaptate pentru viteza ca cele ale tyrannosauridelor, iar ghearele de la degetele picioarelor erau mai putin dezvoltate si avea aspectul mult mai apropiat de al unor copite fata de cele ale theropodelor mai devreme aparute.

Allosaurusul avea pana la 12 m lungime si 5 m inaltime. El cantarea in jur de 1,400-4 tone. Acest dinozaur avea un craniu de circa 90 cm lungime, prevazut cu doua coarne scurte in regiunea fruntii si protuberante si creste osoase deasupra ochilor si in partea superioara a capului. Coarnele erau extensii ale oaselor lacrimale si variau ca forma si dimensiune. Aceste coarne foarte probabil erau acoperite de o teaca de keratina si ar fi putut avea o multitudine de functii, inclusiv in calitate de parasolare pentru ochi, pentru a fi expuse si pentru a fi utilizate in luptele impotriva altor membrii ale aceleasi specii (chiar daca ele erau relativ fragile). In portiunea posterioara a craniului putea fi sesizata o proeminenta (o ridicatura) pentru insertia muschilor, proeminenta care poate fi observata si la tyrannosauride. La fata interna a oaselor lacrimare se puteau constata niste depresiuni care ar fi putut adaposti glande. In interiorul maxilelor puteau fi descoperite sinusuri care erau mult mai bine dezvoltate decat cele ale altor teropode mult mai reprezentative, cum ar fi Ceratosaurusul si Marshosaurusul; este posibil ca aceste sinusuri sa fie asociate simtului mirosului, adapostind foarte probabil o structura gen „organul lui Jacobson”. Maxilarele sale erau masive si puternice, cu dinti zimtati, ascutiti si lungi de 5-10 cm (dispusi pe maxilare ca dintii unui ferastrau). Fiecare premaxila (oasele care formau varful botului) purta cate 5 dinti (in forma literei „D” pe sectiune transversala) si fiecare maxila (oasele principale care purtau dintii de la nivelul maxilarului superior) avea cate 14-17 dinti; numarul de dinti nu corespunde exact cu dimensiunea osului. Fiecare mandibula (osul principal care purta dintii de la nivelul maxilarului inferior) avea cate 14-17 dinti, cu o medie de 16. Dintii deveneau din ce in ce mai scurti, mai ingusti si mult mai strambi spre partea posterioara a gurii. Dintii Allosaurusului cadeau cu usurinta si erau inlocuiti in permanenta, fapt dovedit de fosilele acestora frecvent descoperite de paleontologi.

Allosaurusul avea 9 vertebre cervicale, 14 vertebre toracale si 5 vetrebre la nivelul sacrumului care sustineau soldurile. Numarul de vertebre de la nivelul cozii este necunoscut si varia in functie de tlia individului; James Madsen l-a estimat la circa 50 vertebre, in timp ce Gregory S. Paul considera ca 50 sunt totusi prea multe si sugera un numar de 45 sau chiar mai putin. In vertebrele cervicale si in cele toracale anterioare exista cavitati. Astfel de cavitati, care sunt, de asemenea, intalnite si la theropodele moderne (cum ar fi pasarile) au fost considerate a fi purtatoarele sacilor aerieni utilizati in respiratie. Cusca toracica era lata, conferindu-i pieptului un aspect de butoi. Iliumul, principalul os al bazinului, era masiv, iar osul pubisului avea o baza proeminenta care este posibil sa fi fost utilizata atat pentru insertiile musculare, cat si pentru a-si sprijini corpul pe sol. Madsen observa ca la circa jumatate din indivizii de la Cleveland Lloyd Dinosaur Quarry, indiferent de talie, pubisurile nu fuzionasera la nivelul acestei baze. El sugera ca aceasta lipsa de fuziune era o caracteristica de sex, astfel ca femelele neavand pubisul sudat puteau sa depuna ouale mai usor. Cu toate acestea, aceasta supozitie nu a starnit atentia altor paleontologi.

Gastralia (coaste abdominale) sunt coaste subtiri si fragile care ajuta sa suspensia si protejarea organelor interne (ca pulmonii) in regiunea mijlocie a corpului. Aceste coaste nu sunt atasate de coloana vetrebrala; sunt considerate a fi osificaridermale situate in regiunea ventrala a abdomenului.

Diferitele specii de Allosaurus variaza in greutate. Allosaurus fragilis, Allosaurus atrox si Allosaurus ferox cantareau circa 1,1-1,9 tone. Allosaurus amplexus era mult mai masiv si catarea in jur de 2,7-5,5 tone.

Comportamentul


In timp ce unii paleontologi sustin ca Allosaurusul ar fi avut un comportament sociabil cooperant, fapt ce-l facea sa vaneze in grupuri, altii sunt de parere ca indivizii din aceasta specie este foarte probabil sa fi fost agresivi unii cu altii si ca congregatiile acestora se datorau faptului ca mai multi indivizi singulari se adunau pentru a se hrani din aceleasi carcase. In grupuri (haite), Allosaurusul putea prinde intr-o ambuscada chiar si sauropodele gigantice (ca Diplodocus si Camarasaurus). Potrivit altor studii si supozitii, se presupune ca Allosaurusul vana preponderent exemplarele tinere din alte specii. Robert T. Bakker, comparand Allosaurusul cu mamiferele carnivore cu dintii taiosi din Cenozoic, a descoperit adaptari similare, cum ar fi reductia muschilor de la nivelul falcilor si dezvoltarea celor de la nivelul gatului, precum si capacitatea de a-si deschide gura foarte larg. De asemenea, este foarte probabil ca el sa fi vanat pana si stegozaurii si iguandonii. Allosaurusul a fost cel mai aprig pradator din America de Nord, in perioada Jurasicului superior. Allosaurusul a fost un dinozaur extrem de teritorial, adesea, ucizand si afisand un comportament canibalic atunci cand vreun intrus indraznea sa-i incalce teritoriul.
Creierul Allosaurusului, potrivit scanarilor efectuate cu ajutorul unui computer tomograf spiral, era mult mai apropiat ca si arhitectonica cu cel al crocodililor decat cu cel al altor archosauri contemporani. Structura aparatului vestibular indica faptul ca, craniul era purtat aproape in plan orizontal. De asemenea, structura urechii interne era asemanatoare cu cea a unui crocodil, astfel ca Allosaurusul este foarte probabil sa fi auzit mai bine zgomotele de frecventa joasa si sa fi avut anumite dificultati in perceperea sunetelor slabe. Bulbii olfactivi erau bine reprezentati si se pare ca erau capabili sa detecteze mirosuri variate. Allosaurusul a fost un carnosaur, a carui inteligenta (masurata pe baza dimensiunii aproximative ale creierului sau raportate la greutatea corporala) era crescuta in comparatie cu cea a altor dinozauri.

Alimentatia


Allosaurusul a fost un carnivor imens, echipat cu dinti ascutiti si taiosi dispusi pe niste maxilare voluminoase si puternice – a fost cel mai mare carnivor din habitatul sau. Acest teropod avea, de asemenea, „maini” dotate cu gheare lungi si ascutite. Allosaurusul probabil manca dinozauri ierbivori mai mari decat talia lui, de tipul stegozaurilor.

Allosaurusul a fost un pradator mare si feroce care putea ucide sauropodele de talie mijlocie (sau ataca si ranea sauropodele mari de tipul Apantosaurusului) si multe alte specii de animale contemporane. Pe o vertebra de Apatosaurus (un sauropod urias) s-au descoperit urmele dintilor unui Allosaurus. Se presupune, de asemenea, ca Allosaurusul ar fi fost si un necrofag (hranindu-se cu lesuri) si ca acesta deseori ar fi intrat in competitie pentru hrana cu alt carnivor contemporan, Ceratosaurusul.

Locomotia


Allosaurusul se deplasa pe cele doua membre posterioare musculoase ale sale. Lungimea labei piciorului a unui Allosaurus este in jur de 1,3-1,4 m; lungimea calcaturii (distanta dintre urme) era de circa 2,72 m. Femurul Allosaurusului avea aproximativ 77 cm lungime.

Au existat unele discutii daca da sau nu aceste teropode masive, cu brate scurte (ca T. rex, Giganotosaurusul, Albertosaurusul si Allosaurusul) ar fi putut alerga foarte repede pentru ca in cazul in care ar fi cazut, bratele lor scurte nu le-ar fi impiedicat sa cada astfel ca ele se puteau rani grav (James Farlow, 1995).

Dr. Bruce Rothschild, de la Centrul de Artrita din nord-estul statului Ohio, a pus in evidenta la un Allosaurus 14 coaste facturate (care prezentau leziuni vindecate) care probabil le dobandise in urma caderilor. Acestea erau cel mai probabil lovituri abdominale care se produsesera in timp ce animalul alerga. Examenul radiologic al fosilei de Allosaurus a indicat ca coastele din apropierea scapulei se fracturasera si apoi se calusasera. Allosaurusul avea capacitatea sa se recupereze dupa mai multe cazaturi repetate grave care probabil se produceau in timp ce acesta alerga. Deci ipoteza potrivit careia aceste teropode de talie mare si cu bratele scurte nu ar fi fost capabile sa alerge deoarece ele nu se puteau recupera dupa o cazatura, in mod evident nu este adevarata, cel putin in ceea ce priveste Allosaurusul – fosila de Allosaurus anterior mentionata dovedeste contrariul.
In 1995 James Farlow de la Universitatea Purdue din Indiana a sustinut ca un T. rex mare n-ar fi putut sa alerge cu o viteza mai mare de 32 km/h, deoarece in cazul in care ar fi facut acest lucru, o cazatura ar fi fost atat de severa incat l-ar fi putut ucide. T. rex cantarea in jur de 6 tone si avea in jur de 6 m inaltime, dar Allosaurusul era o idee mai mic, avand numai 3 tone si 5 m lungime. Farlow afirma ca analiza lui Rothschild era in concordanta cu teoria lui avand in vedere ca Allosaurusul era mai mic si mai zvelt decat T. rex (greutatea lui mai redusa facea ca impactul sa nu fie atat de puternic astfel incat animalul avea capacitatea sa-si revina dupa o cadere in alergare).

Speranta de viata a Allosaurusului este de ordinul sutelor de ani.

01.04.2009

Animale.ro

Contribuie la descriere