Prin navigarea pe acest site, iti exprimi acordul
cu privire la politica de folosire cookies. Detalii

Animale.ro

Capra neagra

  Capra neagra (Rupicapra rupicapra), o adevarata mandrie a tarii noastre, salasluieste pe crestele alpine, greu accesibile chiar si celor mai experimentati alpinisti. Mamifer erbivor prin excelenta, capra neagra isi face rareori simtita prezenta. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul dintre piscurile din Carpati. In timpul lunilor de vara, carduri de capre negre cutreiera pajistile alpine de la altitudini de peste 1800 metrii. Odata cu sosirea iernii, capra neagra coboara la altitudini mai mici (sub 1100 metrii), unde se poate adaposti in padurile montane, dar va ramane aproape de pantele stancoase ale muntilor.


Aspectul exterior si dimensiunile

 

  Capra neagra este mamifer cu aspectul exterior similar caprei, dar apartine unui gen propriu si este mai strans inrudita cu goralul (antilopa indiana) decat cu caprinele. Caprele negre sunt animale cu trasaturi distinctive.

  Blana de vara a caprei negre, scurta si moale, este aproape in totalitate de culoare maro-roscat, in timp ce iarna, ea devine maro-ciocolatie si este formata din fire de par de protectie, groase si lungi de 10-20 cm, ce acopera un strat profund de puf dens. Regiunile ventrale ale corpului (abdomenul, fata interna ale membrelor, pieptul) sunt mai deschise la culoare. Coama de culoare inchisa si formata din peri lungi pleaca de la ceafa prelungindu-se pe linia spinarii si terminandu-se la coada. Picioarele sunt, in general, de culoare mai inchisa. Maxilarele, obrajii si partea superioara a nasului caprei negre sunt alb imaculat. De la nivelul ochilor spre bot, se sesizeaza o dunga neagra. Cornele negre si ascutite sunt prezente la ambele sexe, ridicandu-se vertical din varful capului si arcuindu-se spre spate in treimea lor superioara. La masculi, coarnele sunt mult mai goase si mai arcuite in comparatie cu femelele. Coarnele caprelor negre pot atinge o lungime de pana la 32 cm.

 

  Capra neagra prezinta o lungime a corpului in jur de 110-130 cm si o inaltime la nivelul greabanului de circa 70-85 cm. Lungimea cozii poate ajunge pana la 10-15 cm. Greutatea corporala a unei capre negre poate atinge 15-60 kg.


Comportamentul

 

  Capra neagra, sfioasa si sperioasa, isi face rareori simtita prezenta. Trebuie sa te consideri nocoros daca ai avut vreodata ocazia sa-i distingi silueta pe vreunul din piscurile din Carpati. Animal diurn, capra neagra isi desfasoara majoritatea activitatilor in timpul zilei, retragandu-se la asfintit in locuri greu accesibile pentru pradatori.

 

  Ca si in cazul altor vietuitoare, in comunitatile de capre negre se stabileste o ierarhie. Femelele si tineretul alcatuiesc turme de 5-30 indivizi numite ciopoare, in timp ce masculii adulti sunt solitari. Tinerii masculi raman alaturi de grupul format in jurul mamei pana la varsta de 2-3 ani, urmand ca mai apoi sa traiasca nomadic pana se maturizeaza complet in jurul varstei de 8-9 ani, cand devin atasati de un teritoriu propriu.

 

  Semnalele de alarma sunt reprezentate de suieraturi, sforaituri si batai din picioare. In timpul rutului de toamna (jumatatea lui octombrie-decembrie), masculii reproduc un mormait sau un grohait, pentru a-si delimita domeniul. Masculii adversari se izbesc cu coarnele, se haituiesc unul pe altul pentru a decide cine castiga accesul la femele. Masculii, in perioada de rut, isi desemneaza teritorii, pe care si le marcheaza cu substante odorante eliminate de o glanda situata inapoia coarnelor lor.


Habitatul si aria de raspandire

 

  Capra neagra este regasita cu predilectie in regiunile stancoase si pe pajistile alpine din Europa, in special, in Carpati (Retezat, Parang, Fagaras, Bucegi), Pirinei si Alpi, si din Asia Mica.

 

  In timpul lunilor de vara, carduri de capre negre cutreiera pajistile alpine de la altitudini de peste 1800 metri, delimitandu-si domenii de pana la 74 hectare. Odata cu apropierea iernii, caprele negre migreaza la altitudini mai joase, unde se pot adaposti in regiunile impadurite, ramanand cu toate acestea in apropierea pantelor stancoase. Cand sunt in pericol sau sunt avertizate de alti semeni, caprele negre se retrag cu repeziciune in locurile cel mai putin accesibile, executand salturi de pana la 2 metri inaltime si 6 metri lungime. Extrem de sprintene si rezistente, caprele negre pot calatori pana la 50 km/ora pe terenurile abrupte sau accidentate.


Hranirea

 

  Capra neagra se hraneste cu diferite ierburi, lucerna, licheni, muschi, foioase si lastari. Caprele negre pot consuma o multitudine de plante care sunt otravitoare pentru om, cum ar fi tisa, degetelul rosu si matraguna, dar evita urzicile si feriga.


Aspecte particulare

 

Viata reproducatoare


  Maturitatea sexuala este atinsa diferit in functie de sex, masculii la 3 ½-4 ani, iar femelele la circa 2 ½ ani.

  La capra neagra, perioada de gestatie este de 170 zile (circa 6 luni).

  De regula, femela da nastere unui singur pui si, mai rar, la 2-3.

  Nasterea puilor are loc de cele mai multe ori primavara tarziu, in lunile mai-iunie, iar majoritatea iezilor nou-nascuti isi pot urma mama, imediat dupa fatare.

  Daca mama este ucisa, alte femele ii iau locul, ingrijind iezii. Intarcarea iezilor se face dupa 6 luni.


 Determinarea varstei la capra neagra


 Ca si in cazul oilor, dintii caprei negre se schimba odata cu inaintarea in varsta. Dintii cresc intr-un anumit ritm, aspect pe baza caruia se poate estima varsta exemplarului examinat. Dantura se uzeaza odata cu imbatranirea animalului.

 Coarnele caprei negre cresc in lunile de vara in fiecare an. In perioada de iarna, coarnele nu mai cresc, ceea ce induce formarea inelelor de corn, evidente si definitive. Prin numararea inelelor formate pe coarne, este posibila estimarea varstei animalului. Bineinteles, ca aceste metode sunt greu de aplicat pe teren chiar si pentru cei experimentati. Coarnele cresc intr-un anumit ritm si urmaresc un anumit model, pe segmente, ramanand pe toata durata vietii animalului, neaparand fenomenul de inlocuire ca in cazul altor cornute. Dezvoltarea segmentelor celor mai mari se produce in primii 1-4 ani de viata ai caprei negre, urmand ca apoi sa apara segmente mai mici. Prin numararea segmentelor de dimensiuni mari si apoi a inelelor se poate determina varsta aproximativa a exemplarului.


Sexarea caprelor negre (determinarea sexului)


  Una dintre modalitati este examinarea coarnelor. La masculi, coarnele sunt mult mai arcuite si mai lungi decat la femele. Totusi, aceasta metoda este greu de aplicat in teren, in special daca acest lucru este facut de o persoana fara experienta si exista cativa indivizi pentru a fi comparati. Poate exista, de asemenea, o variatie considerabila a acestei caracteristici facand ca identificarea corecta numai pe baza aspectului coarnelor sa fie dificila.

  O alta metoda care se poate aplica in teren este examinarea marimii grupului. Grupurile mari de capre negre sunt apoape sigur formate din femele, in timp ce exemplarele solitare sau grupurile de 2-3 exemplare sunt cel mai probabil masculi. Femelele sunt mai mici si mai slabe decat masculii. Inca o data, si aceasta metoda este dificil de aplicat in teren, mai ales daca sunt cateva exemplare care pot fi comparate.

 

  Speranta de viata la capra neagra este de 14-22 ani, dar s-au intalnit si exemplare mult mai longevive.

01.11.2007

Animale.ro

Contribuie la descriere