Tratamentul granulomului produs prin lins

In ciuda celor aproape 10 ani de lucrari stiintifice detailate cu privire la tratamentul logic al dermatitei acrale canine produse prin lins, multi medici veterinari sunt inca neputinciosi atunci cand vine vorba sa faca fata acestei conditii uneori refractare. Astazi, ca si in trecut, multi dintre medicii veterinari trateaza dermatita acrala produsa prin lins ca pe o problema locala, incercand sa utilizeze variate unguente si potiuni pentru a reduce inflamatia, pentru a controla infectia si pentru a atenua durerea. In timp ce aceste tratamente pot oferi o oarecare atenuare simptomatica, ele nu au efect terapeutic sau curativ. Adevarata cauza a adevaratei dermatite acrale produse prin lins este psihologica, nu fizica.

Prezentare generala


Unele afectiuni pot aparea ca fiind false dermatite acrale produse prin lins. Leziunile false ce mimeaza dermatita acrala produsa prin lins pot rezulta in urma traumatismelor, a infectiilor locale, a tumorilor, a alergiilor sau a bolii degenerative. Pentru a exclude afectiunile asemanatoare dermatitei acrale, dar cu cauze fizice, un numar de teste vor trebui efectuate, inclusiv examenul biopsic, cultura profunda si examenul radiologic. Odata ce diagnosticul de adevarata (psihologica) dermatita acrala produsa prin lins este confirmat, tratamentul corespunzator poate fi initiat.

 

Masuri fizice


In timp ce masurile de tratament specific isi fac efectul, poate fi necesar ca temporar sa impiedicati cainele de la a-si pricinui mai multe leziuni. Colierele elizabetane sau bandajele special confectionate pentru a impiedica cainele de la a-si linge sau roade membrele pot fi necesare pentru o perioada de timp, mai ales in situatiile in care cainele nu poate fi supravegheat corespunzator.

Masuri definitive


•  Rezolvarea conflictului. Primul si cel mai important pas in tratarea dermatitei acrale produse prin lins este reprezentat de identificarea oricarui conflict prin care cainele a trecut si de eliminarea acestuia. Uneori conflictul este chiar anxietatea de separare. Alteori el apare datorita discordiei dintre animale in interiorul caminului, in timp ce uneori el este rezultatul orelor luni de izolare si plictiseala. Cateodata, conflictul este reprezentat de un anumit lucru din trecut, desi fobia sau constrangerea continua. Alteori,  conflictul este in desfasurare. Conflictul in desfasurare trebuie rezolvat, altfel sansele unui tratament de succes si permanent sunt egale cu zero.

• Optimizarea stilului de viata. Toti cainii, dar in special cei cu afectiuni care au la baza stari de anxietate, cum ar fi dermatita acrala produsa prin lins, ar trebui sa aiba regimul de viata in asemenea mod organizat incat sa le ofere suficiente oportunitati de miscare, distratie, o alimentatie sanatoasa, un program predictibil de hranire si o comunicare clara cu stapanii lor. Timpul petrecut in cusca sau alte incinte si privarea de libertate prin intermediul unor lanturi, laturi din sfoara si lese va trebui minimalizat sau, si mai bine, eliminat din rutina vietii de zi cu zi a cainelui. Anxietatea de separare ar trebui rezolvata. Conflictele dintre animalele care traiesc in aceeasi casa vor trebui, de asemenea, solutionate.

•  Teste medicale. Uneori o limita prea scazuta a statusului tiroidian poate fi asociata cu o anxietate crescuta la caini. Anumite rase, in special golden retriever-ii si ciobanestii germani, sunt mai susceptibili de a avea aceasta problema ca pe o complicatie medicala de baza. Un profil tiroidian este recomandat daca cainii din aceste rase manifesta semne subtile de hipotiroidism, cum ar fi naparlirea excesiva sau prelungita, alergii sau convulsii. Optimizarea statusului tiroidian are uneori in parte rol terapeutic, dar imbunatateste sansele de succes atunci cand se folosesc medicamentele anti-obsesive pentru a trata problema (vezi mai jos).

• Tratamentul farmacologic. Singurele medicamente care functioneaza intr-adevar in tratarea afectiunilor compulsive la oameni sunt „antiobsesionalele”, incluzand clomipramina (Clomicalm), fluoxetina (Prozac), paroxetina (Paxil), sertralina (Zoloft), fluvoxamina (Luvox) si citalopramul (Celexa). Acelasi lucru este valabil si la caini. Medicamentul care trebuie selectat prima data la caine este Clomicalmul, dar asta nu inseamna ca toti cainii raspund bine la acest tratament. In cazul cazurilor refractare, este posibil sa fie necesar sa treceti la un asa-numit inhibitor selectiv al recaptarii serotoninei, cum ar fi fluoxetina.
Tuturor medicamentelor anti-obsesionale care inhiba recaptarea serotoninei le ia ceva timp pana incep sa-si faca efectul. Proprietarii de animalute de companie nu ar trebui sa astepte vreo imbunatatire pentru cel putin 3 saptamani. Un efect evident se poate observa dupa circa 1 luna. Reusitele ulterioare pot fi sesizate la sfarsitul celei de-a doua luni de tratament, cu o imbunatatire a starii pacientului de circa 85% dupa 3 luni de tratament si de 95% dupa 4 luni.

•  Terapia adjuvanta. Daca medicamentele inhibitoare ale recaptarii serotoninei mentionate anterior nu sunt eficiente, efectul lor poate fi amplificat prin adaugarea unor anumiti alti compusi. Unul dintre medicamentele care merita incercat este beta-blocantul, propranololul (Inderal). Propranolulul intensifica eliberarea serotoninei de la nivelul terminatiilor nervoase, astfel amplificand efectul serotonergic al blocadei de captare. O alta strategie de amplificare este aceea de a adauga la schema de tratament un medicament care sa reduca starea de anxietate a pacientului. Medicamentul de tipul Valiumului, clonazepam (Klonopin), este uneori utilizat in acest scop atat in medicina umana, cat si in cea veterinara. In cazul in care clonazepamul nu da rezultate, mai ales in cazurile in care este implicata anxietatea de separare, medicatia suplimentara pe baza de hormon – melatonina – poate fi utila.

•  Alte masuri. Este aproape intotdeauna o idee buna ca, cainii cu dermatita acrala produsa prin lins sa fie tratati cu o cura de antibiotice de la 1 la 3 luni avand in vedere ca in multe cazuri, se constata o piodermita secundara (infectie extinsa adanc in piele). Daca infectia nu este tratata, iritatia si auto-linsul pot persista. Alergiile se pot, de asemenea, asocia dermatitei acrale produse prin lins.

Concluzie


Atunci cand dermatita acrala produsa prin lins este privita ca o problema centrala (creier/psihic), ceea ce si este, terapia devine logica. Anxietatea trebuie sa fie redusa in viata cainelui prin diverse strategii ambientale si farmacologice. Odata ce dorinta nestapanita este tinuta sub control, medicatia poate fi uneori oprita fara a exista recidive. Cu toate acestea, avand in vedere ca dermatita acrala produsa prin lins are o baza genetica si „se hraneste” pe spinarea unei personalitati anxioase si hipersensibile, succesul tratamentului dureaza numai pana la urmatorul eveniment stresant.

Articole

Boli de piele la caine

Boli de piele la caine

Majoritatea acestor boli se trateaza insa usor cu medicamente si unguente care se gasesc in magazinele de specialitate. Dermatita alergica Cainii pot avea reactii alergice la produsele de ingrijire, alimente sau anumiti factori di...

Cate cuvinte stie un border collie? Aproape 1.000!

Cate cuvinte stie un border collie? Aproape 1.000!

Te-ai intrebat vreodata cat de multe intelege catelul tau din lumea din jur? Daca ti se pare ca ai in casa un animal extrem de inteligent, cel mai probabil nu te inseli. Se pare ca un catel din rasa border collie reuseste sa dinst...

Cele mai frecvente cauze pentru scaun cu sange la caini

Cele mai frecvente cauze pentru scaun cu sange la caini

Supravegherea consistentei si culorii scaunului cainelui este importanta, deoarece materiile fecale pot oferi indicii importante despre sanatatea cainelui sau despre modul in care este afectat de alimentatie sau mediu. Ca si la oa...

De ce sapa cainii?

De ce sapa cainii?

Pe principiul fiecare cu pasiunea lui – unui caine ii place simpla activitate de a sapa gropi, altuia ii place sa se tranteasca pe pamant si sa se murdareasca sapand si sapand. In acest timp, stapanii nu pot face nimic altceva dec...

Cum sa

Cum sa "vorbim" cu animalul de companie

Deoarece cainii nu se pot exprima prin cuvinte, ei folosesc alte mijloace de comunicare. De obicei folosesc foarte mult limbajul corpului, astfel incat ceilalti caini (si oameni care poseda cunostinte in acest sens) sa inteleaga c...

Recomandari

Sondaj

daca ai gasi un caine foarte dragutz pe strada ce ai face?

Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.