Insuficienta cardiaca congestiva la pisici

Prezentare generala
Insuficienta cardiaca este o afectiune cauzata printr-o anomalie in structura sau functia inimii, in care aceasta este inapta sa pompeze o cantitate adecvata de sange pentru tesuturile din organism,inducand depresie si oboseala. Inima este o pompa si atunci cand nu-si indeplineste scopul, adesea conduce la retentia de lichid in pulmoni si in cavitatile organismului, ducand in consecinta la insuficienta cardiaca congestiva. Atunci cand lichidul se acumuleaza in pulmoni (edem pulmonar) si in jurul acestora (epansament pleural/pleurezie), afectiunea poate pune in pericol viata animalutului.


Exista mai multe cauze ale insuficientei cardiace la pisici, inclusiv:
• Defectele din nastere (congenitale) ale inimii
• Degenerarea valvelor inimii
• Bolile muschiului cardiac (cardiomiopatii)
• Dirofilarioza
• Bolile pericardului (membrana care captuseste inima
• Ritmurile electrice neregulate ale inimii (aritmiile)
Pisicile de orice varsta si rasa pot dezvolta insuficienta cardiaca. Cea mai comuna cauza a insuficientei cardiace congestive la pisici este boala muschiului cardiac (cardiomiopatia), desi anemia si hipertiroidismul netinute sub control pot, de asemenea, conduce la aceasta problema.
Insuficienta cardiaca afecteaza pisica prin reducerea cantitatii de sange care este pompata in muschi, ceea ce duce la slabiciune. In plus, majoritatea cazurilor de insuficienta cardiaca se asociaza cu acumularea de lichid (edem) in pulmoni, cavitatea toracica (epansament pleural) sau in cavitatea abdominala (ascita). Aceasta acumulare de lichid poate duce la scurtarea actului respirator si la aparitia altor probleme, cum ar fi tuse si respiratie dificila (dispnee).
Unele dintre simptomele insuficientei cardiace, si a progresiei acesteia, sunt legate de cresterea activitatii sistemului nervos si de concentratiile crescute ale hormonilor circulanti (si a substantelor chimice conexe).
Ce ar trebui sa urmariti
• Tuse
• Scurtarea actului respirator
• Respiratie dificila (dispnee)
• Scaderea in greutate
• Oboseala


Diagnosticul


Medicul vostru veterinar poate suspecta insuficienta cardiaca congestiva dupa ce va examineaza animalutul de companie, dar, probabil, acesta va purcede la efectuarea catorva teste de diagnostic pentru a confirma diagnosticul si cauza care sta la baza afectiunii. Testele pot include:
• Un istoric medical complet al pisicii (antecedentele medicale ale acesteia)
• Examinarea fizica (consultul propriu-zis) generala cu punerea accentului pe examinarea cu ajutorul stetoscopului (ascultatie) a inimii si pulmonilor. De o importanta deosebita este identificarea zgomotelor cardiace anormale cum ar fi murmurele cardiace sau ritmurile neregulate ale inimii (aritmiile).
• O radiografie toracica este, de obicei, necesara pentru a identifica marirea in volum a cordului, acumularea de lichid din pulmoni si pentru a exclude unele dintre afectiunile care pot mima insuficienta cardiaca.
• Masurarea tensiunii arteriale. Aceasta masuratoare este efectuata cu ajutorul unui aparat special care masoara tensiunea arteriala, neinvasiv, de pe membrul animalutului. Atat valorile crescute, cat si cele scazute ale tensiunii arteriale trebuie identificate intrucat ambele pot aparea in evolutia insuficientei cardiace.
• O electrocardiograma (EKG) este adesea efectuata pentru a identifica marirea in volum a cordului si pentru a determina activitatea electrica a inimii. Electrocardiograma este o metoda de diagnostic neinvaziva, efectuata prin aplicarea unor electrozi mici de contact pe membrele si corpului animalutului.
• Examinarea ecografica a inimii (ecocardiograma) poate fi necesara pentru stabilirea un diagnostic definitiv. Aceasta metoda de diagnostic este cu atat mai importanta pentru pisici la care diferitele forme de cardiomiopatie (hipertrofica, restrictiva si dilatativa) pot duce la aparitia insuficientei cardiace. Acest test neinvaziv necesita un echipament sofisticat care genereaza unde sonore de inalta frecventa in mare parte asemanatoare cu cele emise de sonarul unui submarin. Ecocardiograma este, de regula, testul de referinta pentru stabilirea diagnosticului final al cauzei insuficientei cardiace congestive.
• Testele de laborator (de sange) sunt deseori recomandate pentru a evalua functia organelor, cum ar fi rinichii, ficatul si pentru a exclude anemie ca un factor care are potentialul de a complica evolutia bolii. Acestea pot avea o importanta deosebita in evaluarea efectelor insuficientei cardiace asupra altor organe ca rinichii si pentru a monitoriza efectele tratamentului. Un test de sange pentru a detecta Dirofilaria sp. poate fi, de asemenea, recomandat la unii pacienti.


Medicul vostru veterinar va poate recomanda teste suplimentare de diagnostic pentru a asigura o ingrijire medicala optima animalutului vostru. Acestea sunt alese de la caz la caz si pot include:


• Teste speciale de sange cum ar fi masurarea concentratiei sangvine in taurina la cazurile cu cardiomiopatie dilatativa
• Teste tiroidiene pentru a exclude functionarea anormala a glandei tiroide
• Culturi de sange daca este suspectata o infectie a valvelor inimii
• Studiile Doppler, care sunt un tip special de ecocardiografie, solicita un personal si un echipament specializat. Aceste studii Doppler confera o diagnosticare mult mai exacta a perturbarilor de flux sangvin.
• Toracocenteza (drenarea lichidului din jurul pulmonilor) sau paracenteza abdominala (drenarea fluidului din cavitatea abdominala) se pot dovedi necesare pentru a imbunatati starea pacientului si pentru a ajuta la determinarea cauzei acumularii anormale de lichid.


Diagnosticul diferential


Desi dramatica ca si evolutie, simptomele insuficientei cardiace congestive nu sunt specifice doar pentru aceasta afectiune. Exista o sumedenie de ale motive pentru aparitia tusei, respiratiei dificile si a oboselii; din aceste considerente, medicul vostru veterinar va trebui sa formuleze un plan de diagnostic pentru a pune un diagnostic corect.
Afectiunile cel mai frecvent confundate cu insuficienta cardiaca sunt bolile cailor respiratorii, ale pulmonilor si ale cavitatii toracice (spatiul pleural), incluzand:
• Pneumonia sau infectia pulmonilor care poate conduce la aparitia simptomelor asemanatoare celor intalnite in insuficienta cardiaca.
• Astmul este o afectiune care determina accese de tuse si respiratie dificila.
• Dirofilarioza (boala viermelui cardiac), o infectie parazitara a vaselor de sange pulmonare, va trebui exclusa ca un posibil diagnostic. Aceasta parazitoza poate, de asemenea, determina insuficienta cardiaca, precum si leziuni pulmonare.
• Tumorile din cavitatea toracica pot provoca simptome similare celor din insuficienta cardiaca.
• Acumularea de lichid in interiorul cavitatii toracice care inconjoara pulmonii (epansament pleural) poate determina scurtarea actului respirator. Unele cazuri sunt provocate de insuficienta cardiaca, dar altele au o cu totul alta cauza. Epansamentul pleural (pleurezia) este o problema frecvent intalnita la pisici.


Tratamentul


Principiile de tratament ale insuficientei cardiace congestive includ imbunatatirea functiei cardiace, prevenirea acumularii de lichid, prevenirea deteriorarii ulterioare a muschiului cardiac si contracararea efectelor substantelor chimice si a hormonilor prezenti in cantitati excesive in insuficienta cardiaca. Rareori, insuficienta cardiaca poate fi tratata. Tratamentul insuficientei cardiace congestive va depinde de cauza care sta la baza aparitiei ei. Cea mai importanta cauza a insuficientei cardiace la pisici este cardiomiopatia (boala muschiului cardiac). Tratamentul curativ al acestei boli, de regula, necesita un transplant de inima (neefectuat pana in prezent). Insuficienta cardiaca determinata de acumularea de lichid in sacul pericardic (sacul care captuseste inima - epansamentul pericardiac) nu este tratabila cu ajutorul medicamentelor, dar in schimb impune drenarea lichidului sau inlaturarea unei portiuni a membranei pericardice. Defectele congenitale de inima trebuiesc trimise catre un specialist cardiolog pentru instituirea unui tratament adecvat.


• Tratamentul initial poate necesita spitalizarea (internarea) cu administrarea unui diuretic, a oxigenului, precum si a altor medicamente, sub supravegherea medicala de specialitate. Medicamentele vasodilatatoare, cum ar fi nitroglicerina sau nitroprusiatul de sodiu, pot fi administrate. In unele forme de insuficienta cardiaca, utilizarea dobutaminei sau a altor potentiali stimulatori ai miocardului se poate dovedi necesara. Acumularea de lichid din jurul pulmonilor (epansamentul pleural) poate necesita drenarea cu ajutorul unui ac special de punctie (toracocenteza).


• De regula, tratamentul include si un diuretic cum ar fi furosemidul (Lasix). Diureticele impiedica rinichiul sa retina sarea (sodiu) si apa in exces, ducand la cresterea volumului de urina produs. Diureticele sunt, in general, prescrise pentru a fi administrate la domiciliu cu scopul de a preveni retentia de lichid. Doza trebuie sa fie suficienta pentru a preveni retentia de lichid, dar, in acelasi timp, nu trebuie sa fie prea mare incat sa produca insuficienta renala sau pierderea excesiva a ionului de potasiu.


• Epansamentul pleural (pleurezia - lichidul acumulat in jurul pulmonilor) poate necesita o toracocenteza (introducerea unui ac mic pentru a drena o parte din lichid). Aceasta manopera de cele mai multe ori imbunatateste respiratia si o face pe pisica voastra sa se simta mult mai confortabil.


• Nitroglicerina, care se gaseste sub forma unei paste, este adesea folosita local (aplicata pe ureche sau abdomen sau orice alta zona relativ lipsita de par).


• Alte diuretice pot fi prescrise la anumiti pacienti, cum ar fi spironolactona. Spironolactona previne retentia de lichid si poate proteja miocardul de deteriorarea ulterioara in cazul cardiomiopatiei dilatative.


• O suplimentare cu potasiu poate fi recomandata la unii pacienti, mai ales in cazul pisicilor cu insuficienta cardiaca congestiva.


• La unii pacienti cu insuficienta cardiaca cronica se pot folosi inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei cum ar fi enalaprilul (Enacard) sau benazeprilul. Aceste medicamente blocheaza unii dintre hormonii daunatori care circula in insuficienta cardiaca, previn retentia de sare, prelungesc viata pacientului si reduc semnele clinice asociate insuficientei cardiace. Dozarea corecta a acestor medicamente este de o importanta critica, intrucat acestea pot diminua drastic tensiunea arteriala sau pot conduce la insuficienta renala.


• O dieta care sa limiteze aportul de sodiu si sa previna retentia de lichid. Exista diete speciale disponibile pe piata care indeplinesc aceste deziderate, dar si unele diete uzuale pentru animalutele senioare sunt relativ sarace in sodiu.


• Utilizarea digoxinului (Lanoxin, Cardoxin) este, de asemenea, indicata la unii pacienti. Doza acestui medicament trebuie meticulos stabilita pentru a preveni aparitia efectelor sale secundare, pierderea apetitului si aparitia varsaturilor.


• Suplimente alimentare sunt deseori utilizate in anumite forme de cardiomiopatie. Aminoacidul taurina este uneori prescris pentru tratarea cardiomiopatiei. De asemenea, L-carnitina este uneori recomandata pentru tratarea cardiomiopatiei dilatative.


• Tratamentele speciale sunt necesare pentru unele cazuri de insuficienta cardiaca. Medicamentele antiaritmice sunt folosite pentru a controla ritmul cardiac. Beta-blocantii de tipul metoprololului, propranololului sau a atenololului, pot fi prescris cu scopul de a controla frecventa cardiaca, aritmiile si de a proteja muschiul cardiac. Blocantii canalelor de calciu, cum ar fi diltiazemul sau amlodipinul, sunt ultilizati in unele circumstante. De exemplu, diltiazemul este deseori prescris la pisicile cu insuficienta cardiaca provocata de cardiomiopatia hipertrofica. Sunt circumstante speciale pentru recomandarea acestor medicamente, iar utilizarea unora dintre aceste medicamente este cel mai bine orientata de catre un medic specialist.


Ingrijirea la domiciliu


La domiciliu, administrati-i animalutului vostru medicamentele prescrise in mod regulat si anuntati-va medicul veterinar daca intampinati dificultati in administrarea medicatiei. Fiti la curent cu nivelul de activitate, capacitatea de a face efort si interesul pisicii voastre de a se implica in activitatiile familiei. Tineti o evidenta a apetitului ei si a capacitatii de a respira confortabil (sau nu) si notati prezenta oricaror simptome, cum ar fi tusea sau oboseala exagerata.


Nu opriti administrarea medicatiei sau nu modificati dozajul acesteia inainte de a va consulta cu medicul veterinar. Majoritatea medicamentelor sunt absolut necesare pentru mentinerea vietii pisicii voastre. Si niciodata nu-i restrictionati cantitatea de apa consumata, chiar daca animalutul vostru urineaza mai mult decat in mod obisnuit, decat in situatia in care ati fost in mod special instruiti sa faceti acest lucru.


Respiratia dificila este, de regula, o urgenta. Luati legatura imediat cu medicul vostru veterinar.


Observarea evolutiei pacientului in dinamica


Evolutia exacta depinde de gravitatea afectiunii, raspunsul pacientului la tratament, recomandarile medicului vostru veterinar si sesizarile voastre. Examinarile periodice vor trebui efectuate si vor consta intr-un interviu despre simptomele clinice observate si calitatea vietii. Fiti pregatiti sa raspundeti la intrebari legate de activitatea, apetitul, capacitatea de a dormi confortabil, frecventa respiratorie, rezistenta la efort, prezenta tusei si de calitatea vietii per ansamblu a pisicii voastre. Luati la voi medicamentele prescrise pentru a i le arata medicului vostru veterinar. Dozarea este de-o importanta critica cand vine vorba de medicatia cardiaca. Masuratorile tensiunii arteriale vor fi intreprinse periodic la pisicile care primesc diuretice sau inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei ca enalaprilul sau benazeprilul (care reduc tensiunea arteriala). Probele de sange sunt recoltate periodic pentru a monitoriza efectele medicamentelor asupra rinichilor si a electrolitilor (de exemplu, potasiu). Un test de sange pentru evaluarea concentratiei sangvine de digoxin este efectuat la aproximativ 7-14 zile dupa initierea terapiei pentru a identifica nivelurile terapeutice fata de cele toxice ale medicamentului. De asemenea, repetarea periodica a radiografiilor toracice este recomandata pentru a evalua pulmonii de prezenta vreunei eventuale colectii de lichid. Ecocardiograma efectuata initial va fi repetata periodic (la 3-6 luni dupa diagnosticare si din nou la 9-12 luni), mai ales daca este prezenta vreo aritmie. Evolutia bolii se poate modifica rapid, astfel ca testele efectuate pentru monitorizarea progresiei acesteia vor influenta deciziile cu privire la terapie si prognostic.


Preventia


In general, insuficienta cardiaca nu poate fi prevenita, desi diagnosticarea precoce a cauzei care sta la baza aparitiei ei poate asigura o imbunatatire a calitatii vietii animalutului afectat. Odata diagnosticata, ar trebui sa preveniti activitatea fizica excesiva sau emotiile puternice, sa evitati umiditatea sau temperaturile ridicate si alimentele sau recompensele cu un continut ridicat in sare (sodiu).


 

Articole

Locuri riscante unde se ascund pisicile

Locuri riscante unde se ascund pisicile

Semn al nevoii de intimitate, acest comportament poate avea consecinte grave in cazul in care pisica se ascunde in locuri periculoase, unde sanatatea si viata ii sunt puse in pericol. Adesea, acest comportament este si un semn de ...

Toxicitatea vitaminelor la pisici: Cum o recunosti si tratezi

Toxicitatea vitaminelor la pisici: Cum o recunosti si tratezi

In cele mai multe cazuri, toxicitatea vitaminelor la pisici este provocata de intentiile bune ale ingrijitorului, care ofera prea multe suplimente alimentare pisicii. Exista insa si alte moduri in care pisica poate ajunge la supra...

Ingrijirea pisoilor nou-nascuti

Ingrijirea pisoilor nou-nascuti

Un mediu de viata cald In primele cateva saptamani de viata, pisoii sunt incapabili sa-si mentina temperatura corporala. De regula, ei se lipesc de trupul mamei lor, care le ofera suport caloric. Puteti fi de ajutor mentinand temp...

Coltisori si gherute: o pisica agresiva?

Coltisori si gherute: o pisica agresiva?

Ghemul de blana e numai bun de mangaiat, dar nu va puteti apropia de el pentru ca musca si zagaraie? Desi e un animal micut, ranile facute de o pisica sunt dureroase. Cum ne putem intelege cu un animalut agresiv. In primul rand tr...

Pisica lauza: Cum tratezi mastita la pisici

Pisica lauza: Cum tratezi mastita la pisici

Spre deosebire de catele, unde si lactatia falsa poate duce la aparitia mastitei, infectia apare de obicei la pisica lauza imediat dupa intarcarea puilor. Bacteriile identificate cel mai des ca sursa a infectiei sunt streptococi, ...

Recomandari

Sondaj

Stop violenta fata da animale !

Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.