Astronostus Ocellatus (Cuvier) sau Pestele Oscar

Denumirea initiala a pestelui Astronostus Ocellatus  sau Pestele Oscar a fost LOBOTES OCELLATUS si a fost data de baronul Cuvier in perioada anilor 1800. Acesti pesti sunt raspanditi in America de Sud pe cursul mijlociu al Amazonului si al lui Rio Negro, iar in sud, in zona Panama pana la Rio Paraguai si in mod artificial in partea sudica a Floridei, in cursurile de apa ale acestui sat unde sunt pescuiti atat ca sport cat si pentru consum.

Pestele are un corp cu o forma ovala, prelungita si cu cat inainteaza in varsta are spatele tot mai inalt. Fruntea este putin tesita deasupra ochilor, botul este rotunjit cu o gura foarte mare. Dunga laterala este intrerupta, ca la toate ciclidele, aripioarele sunt rotunjite si sunt acoperite cu solzi mici pana la mai mult de jumatate din inaltimea lor. Are siruri de solzi si pe lateralele capului, aspectul lor fiind catifelat.


            Are nevoie de acvarii foarte mari, de 150-200 litri si este bine sa-i tinem perechi, neasociati cu alti pesti si mai ales cu pesti mai mici. Pestii tineri sunt mai agresivi ca cei maturi. Mananca orice, chiar si hrana uscata, dar in cantitati mari. Prefera ramele, pestii mici, inima de vita, ficat, carne de peste congelat sau tablete pentru ciclide. Coloritul depinde de varsta, putandu-se distinge 3 modele de desen:


            1. Pestii tinerii au o culoare neagra-albastruie pana la maro inchis, cu dungi transversale albe pana la roscat. Dungile sunt neregulate, destul de subtiri, cuprinzand intre ele pete cu contur negru.


            2. Pestii de varsta mijlocie sunt gri-galbui, modelul este neregulat, cu dungi negre pe tot corpul, iar pe opercule au o pata portocalie, una neagra la baza aripioarei abdominale si inca una neagra cu contur portocaliu-rosu spre coada.


            3. Pestii maturii au un desen diferit de la individ la individ. Spatele este verde-oliv. Lateralele sunt bej pana la roscat-galbui cu irizatii albastre, modelul fiind format din dungi de un albastru-negru de diferite grosimi. Are mai multe siruri de solzi cu o pata de un rosu portocaliu, mai ales spre coada. Operculele au spre partea posterioara un tiv portocaliu. Pestele are doua pete: una pe operculele si cealalta la radacina cozii (doua din cele trei benzi de la varsta mijlocie, dar mult micsorate). Pe flancuri are dungi mai sterse ce se intind pana la aripioare, de un albastru spre gri, la baza partii moi a dorsalei are 3 pete, formand o stea si acest lucru ar fi o caracteristica a masculului (FREY). Acest lucru nu este mereu adevarat deoarece petele pot sa apara si la femele. Deci nu putem fi siguri ca un peste cu aceasta caracteristica este un mascul.


            In S.U.A este un peste de acvariu cu un mare succes comercial si este numit "Oscar". A aparut si o varietate coloristica rosie. Oscarul rosu, care are cate o pata de un rosu portocaliu pe fiecare solz, iar aripioarele sunt de un negru inchis.


            Deosebirea intre sexe este evidenta doar in perioada reproducerii si anume dupa papila genitala, care la pestele mascul este mai mica si ascutita, iar la femela este mai mare si are o forma de trunchi de con. Perechile sunt dificil de obtinut, de aceea este bine sa crestem mai multi pui, intr-un acvariu mare, pui obtinuti din perechi diferite pentru a evita consangvinizarea. Cand ajung la maturitatea sexuala, pestii se constituie singuri in perechi. Odata perechea aleasa, vom indeparta ceilalti pesti, lasand perechea singura in acvariu.


            Daca totusi vrem sa-i asociem cu alti pesti in acelasi acvariu, se impaca bine cu Scalarii si cu Ciclasoma festivus. La depunere este agresiv cu femelele care nu vor sa depuna, dar odata depuse icrele, acestea sunt ingrijite cu atentie. Puii sunt destul de mari pentru a fi hraniti de la inceput cu naupli de Artemia salina sau daphnii marunte. Fiind un peste mare cu un metabolism ridicat, are nevoie de acvarii mari, cu o lungime de peste 1,5 m si de schimbari dese de apa.


            In acvariu se vor pune plante mari cu radacini puternice, care vor fi plantate sau in ghivece sau daca le plantam in nisip, la radacina vom pune o gramajoara de pietre. La suprafata apei are nevoie de plante plutitoare ca Ceratopteris. Temperatura optima a apei din acvariu este de 22-25 grade C, iar la reproducere are nevoie de 28-29 grade C. Pentru putin timp rezista la o temperatura de 16 grade C. Este bine ca puii sa fie lasati in acelasi acvariu cu parintii, imediat dupa eclozare, pentru ca se pare ( exista relatari) ca puii se hranesc o perioada ca puii de discus, cu mucozitatile produse de epiderma parintilor.


            Cheia succesului reproducerii pestilor “Oscar” o constituie obtinerea unei perechi compatibile, cat si asigurarea unui acvariu suficient de mare in care sa-si depuna icrele. Cel mai simplu procedeu pentru obtinerea unei perechi este procurarea a 6-8 pesti tineri si cresterea pana ajung la maturitatea sexuala. Cand incep imperecherea, se alege perechea preferata, restul pestilor indepartandu-i din acvariu. Desi, in general, accepta orice femela, sunt cazuri in care masculul refuza femela dorita. Maturitatea sexuala o atinge la varsta de 12-18 luni, cand puietul trebuie alimentat foarte variat si in cantitati mari. Hrana principala o constituie pestii vii.


            Din punct de vedere al dimorfismului sexual, nu accepta nici o diferenta intre mascul si femela, decat in momentul reproducerii ( dupa papila genitala). Un alt criteriu pentru diferentierea sexelor ar fi acela ca pestele mascul are un numar de pete la baza aripioarei dorsale si ca aceste pete nu exista la pestele femela, acest lucru nefiind intotdeauna valabil, unii masculi neavand aceste pete. Se mai poate spune ca masculii tineri sunt mai colorati ca femelele si mai agresivi, dar nici aceasta nu este o regula generala. Daca folosim marimea drept criteriu pentru deosebirea sexelor, acest lucru este valabil numai pentru pesti de aceeasi varsta. Marimea poate fi rezultatul alimentatiei si al spatiului din acvariu pus la dispozitia pestilor si nu al unui sex sau altuia. Presupunand ca vrem sa obtinem si jumatate, ne ramane alternativa de a cumpara pesti separati, dar maturi sexual, sau sa cumparam pe incredere, o pereche gata formata. Daca avem doar un peste, al carui sex nu-l stim si obtinem un altul, tot matur sexual, atunci procedam in felul urmator: intr-un acvariu de 150-200 l vom separa cei doi pesti prin intermediul unui geam transparent. Pestii vor fi bine hraniti si treptat se va rifica temperatura apei in acvariu la 28-29 grade C. Dupa o saptamana se scoate geamul despartitor si observam ce se intampla. Daca pestii incep sa se apuce de gura, sa tremure de la cap la coada, isi dau reciproc lovituri de coada si incep sa mute substratul de pe fundul acvariului, atunci se pare ca suntem pe drumul cel bun. Daca nu depun icre intr-o zi sau doua (nu mai mult), atunci ii separam pestii din nou timp de cateva zile. Inainte de a-i separa definitiv este bine sa le dam macar 3 sanse, repetand procedeul. Daca dupa aceste 3 incercari observam ca pestii incearca sa-si provoace reciproc rani atunci ii vom separa. Agresiunea se manifesta mai ales prin muscarea si lovirea in partea mijlocie a corpului precum si in zona capului. In acest caz pastram pestele pe care l-am avut indepartandu-l pe celalalt. Se repeta incercarea cu un alt peste pana reusim sa formam o pereche.


            Chiar daca am obtinut o pereche care a depus icre la fostul proprietar, nu este obligatoriu sa depuna si la noi. De aceea este de preferat sa ne crestem singuri pestii din care vom alege perechea. Trebuie stiut ca in natura 90% din pui mor inainte de a ajunge la marimea de 1,5 cm, din diverse motive. In acvariu o parte din neajunsurile vietii pestilor din salbaticie dispar datorita grijii acvaristului, procentul de pui viabili fiind mult mai mare.


            Inainte de depunere, perechea de pesti practica un ritual tipic acestei specii ca: prinderea de gura, lovituri cu coada, urmarirea si retragerea, lovituri cu botul etc. Totusi depunerea icrelor in acvariu poate avea loc si fara acest ritual. Si durata ritualului de imperechere poate varia foarte mult, de la un foarte scurt timp pana la durata unei zile intregi. Intre aceste perioade active, se observa ca pestii curata o anumita zona din acvari, aleasa special pentru depunerea icrelor. Ambii pesti lucreaza la indepartarea materialelor care-i incomodeaza: astfel va fi mutat pietrisul, pietre mai mari, crengi. Icrele vor fi depuse pe fundul acvariului sau pe o piatra plata (tigla). Cand am terminat de curatat locul, pestele femela incepe depunerea icrelor in siruri paralele, dar privita de sus, depunerea are o forma circulara. De regula icrele nu se ating unele de altele. Femela depune un numar de icre, se da la o parte facand loc masculului sa le fecundeze. Cand toate icrele au fost depuse, perechea de pesti incepe sa le ingrijeasca prin ventilarea cu aripioarele, ferindu-le si de depunerile de sedimente. Icrele sunt luate un gura, cu aceasta ocazie icrele nefecundate fiind indepartate. La temperatura a apei din acvariu de 28-29 grade C, icrele eclozeaza in 36-48 ore. Embronii pestilor adera pe locul in care au eclozat, avand aspectul unei aglomerari pe care tremura. Timp de inca 4 zile, pana se resoarbe sacul vitelin, puii stau pe loc. Dupa acest timp puii incep sa inoate liber in acvariu si trebuie sa-i hranim cu nauplii de Artemia salina in cantitati suficiente. Se sugereaza si o alta metoda: daca icrele au fost depuse pe o roca ce poate fi scoasa din acvariu, aceasta va fi mutata untr-un acvariu pregatit anterior, cu apa din bazinul in care a avut loc depunerea si mai ales la aceeasi temperatura. Acest lucru este bine sa-l facem deoarece unii pesti care au ingrijit cu devotament cateva serii de pui, dintr-un motiv sau altul mananca icrele si chiar puii. Bazinul pregatit va avea o capaitate de 20-40 l, inaltimea coloanei de   apa nu va depasi 15 cm.


            Piatra sau placa pe care au depus se va dispune sub un anumit unghi fata de fundul acvariului, aerisita cu o piatra de la un vibrator. Bulele vor fi foarte fine si in nici un caz nu vor veni in contact cu icrele pestilor. In apa se adauga cateva picaturi de tripaflavina sau tetraciclina pentru prevenirea sau intarzierea cresterii bacteriilor. Daca pestii au depus pe fundul acvariului, sau intr-un alt loc care nu poate fi miscat atunci se scoate perechea de pesti si se muta in alt acvariu. Unii autori recomanda acopererirea locului depunerii icrelor de catre pesti cu un ghiveci, asezat cu gura mai in jos pe ponta. Pe fundul ghiveciului s-a mai dat o gaura cu un diametru mai mare, in afara celei existente. In aceasta gaura suplimentara se va monta un filtru pe burete. Ghiveciul mai are si avantajul ca protejeaza si icrele pestilor de lumina prea puternica. Dezavantajul metodei este ca icrele vor ecloza intr-un acvariu prea mare, densitatea naupilor de Artemia pe unitatea de volum va fi mica, de aici necesitatea unei mai mari cantitati de hrana, deci si schimbari mai dese de apa. Dupa scoaterea perechii din acvariu, pestii vor deveni nervosi batandu-se unul cu celalalt, fiind necesara separarea lor o periodata de timp. Ca o alternativa la nauplii de Artemia salina se mai pot oferii puilor si viermi micro, sau se pot administra ambele tipuri de hrana. De asemenea se mai poate folosi si hrana deshidratata sub forma de fulgi bine sfaramati, aceasta hrana avand si avantajul ca asigura pestilor o nutritie completa din punct de vedere al substantelor nutritive si al vitaminelor. La sfarsitul primelor 3 luni de viata puii trebuie sa aiba circa 4-5 cm.


    Ca numar de icre, perechile de pesti tinere pot depune circa 300 bucati, cele mature ajungand sa depuna cateva mii de icre. Se poate intampla ca perechile tinere, la primele depuneri sa dea un numar mare de icre nefecundate sau pui neviabili, dar acest lucru se remediaza odata cu inaintarea in varsta a pestilor.


 

Articole

18 lucruri inedite despre pauni

18 lucruri inedite despre pauni

Penele sale viu colorate ii fac sa fie foarte cautati si chiar domesticiti, dar in mod normal ii gasim in Asia si in cateva tari din Africa. Iata 18 lucruri inedite pe care nu le stiai despre pauni: 1. Paunii sunt pasari mari si i...

Cum elimini matreata la caini

Cum elimini matreata la caini

Afla cum sa elimini matreata la caini si ce masuri poti sa iei pentru prevenirea acestei probleme. Acumularea de piele uscata si celule moarte se manifesta la caini in acelasi mod ca si la oameni, dar cauzele sunt mai diverse. Mat...

Bucurestiul cheltuieste aprox 800.000 euro pe tratamente antirabice

Bucurestiul cheltuieste aprox 800.000 euro pe tratamente antirabice

In Bucuresti sunt cheltuiti anual intre 700.000 si 800.000 de euro pentru tratamente antirabice. Cu toate acestea, statul roman nu are o evidenta si o centralizare a cheltuielilor care se fac pentru bolile infectioase, dupa cum au...

Un barbat din Italia salveaza animalele de sub daramaturi (Foto)

Un barbat din Italia salveaza animalele de sub daramaturi (Foto)

Piero Milani, alaturi de echipele de pompieri, duce o lupta contra cronometru pentru a salva de la o moarte sigura animalele prinse sub ruine. Sambata, barbatul a reusit sa scoata de sub daramaturi un pui de vulpe , scrie Click.ro...

Specii rare de feline, fotografiate in Indonezia (poze)

Specii rare de feline, fotografiate in Indonezia (poze)

Studiul a fost realizat in zona cunoscuta sub numele de Bukit Tigapuluh si a reusit sa suprinda, cu ajutorul unei camere video, tigrul de Sumatra, leopardul patat, pisica de marmura, pisica lui Temminck (Pardofelis temminckii) si ...

Recomandari

Sondaj

nu violati si ucideti animalele!!!