Pestele clovn sau Amphiprion percula

Pestele clovn (Amphiprion percula), originar din zona Pacificului Indian si a Marii Bariere de Corali, este regasit din Nordul Queensland-ului pana in Malaezia, teritoriu care cuprinde Noua Guinee, New Britain, New Irland, Solomon Island si Vanuatu. In habitatul sau natural, traieste in apele marine la adancimi de 1-12 metri. In concluzie, pestele clovn este un peste de apa sarata, care, datorita coloritului sau caracteristic, se enumera printre preferintele acvaristilor.

 

Ca toti pesti-anemone, pestele clovn isi creaza legaturi simbiotice cu anemonele marine din genurile Heteractis magnifica, Stichodactyla gigantea si Stichodactyla mertensii. El isi foloseste gazda, atat ca adapost, cat si pentru a se proteja de pradatori si, in schimb, pestele clovn indeparteaza intrusii si isi toaleteaza gazda, inlaturand parazitii.

Inainte ca pestii clovni sa devina rezidenti ai anemonelor, ei executa un dans elaborat in jurul acestora, atingandu-le usor tentaculele cu diferite parti ale corpului lor pana cand se familiarizeaza cu gazda. Prezenta unui strat de mucus situat pe suprafata pielii pestilor clovni, ii face pe acestia imuni la urzicaturile letale ale anemonei. In situatia in care pestele clovn nu mai este protejat de acest strat de mucus, el poate deveni oricand o prada pentru anemone. Datorita relatiilor lor stranse, distributia anemonele dicteaza si arealul de viata al pestilor clovni. Ambii simbionti traiesc in apele de coasta de mica adancime din zonele tropicale, in care adancimea rareori depaseste 12 metri, iar temperatura apei este intre 25-28 grade C. Relatiile de tip simbiotic intre pestii clovni si anemone, in general, se creaza in regiunile cu recifi de corali sau stanci, unde anemonele se pot ancora, iar pestii clovni pot inota de jur imprejurul tentaculelor protectoare ale gazdei.

Taxomia

Regnul: Animalia Increngatura: Chordata

Clasa: Actinopterygii Ordinul: Perciformes

Familia: Pomacentridae Genul: Amphiprion Specia: Amphiprion percula

Descrierea

Pestele clovn prezinta un colorit caracteristic, pe corpul acestuia distingandu-se trei benzi verticale de culoare alba, marginite de linii negre pe un fondul portocaliu intens al restului corpului. Prima banda se gaseste inapoia ochilor, cea de-a doua imparte pestele in doua, iar cea de-a treia este situata aproape de inotatoarea codala (caudala). Marginile libere ale inotatoarelor sunt, de asemenea, conturate cu negru.

In realitate exista o diversitate de subspecii de peste clovn, cea descrisa anterior fiind doar cea mai frecvent intalnita. Pestele clovn se gaseste in diferite nuante de culoare si modele, specifice fiind cele trei benzi de culoare alba.

Nu exista diferente evidente de colorit intre mascul si femela, dar femela este mai mare in comparatie cu masculul.

Pestele clovn poate atinge la maturitate o lungime de pana la 7-11 cm.

Acvariu si conditiile de viata

Pestii clovni nu sunt indicati sa fie crescuti de catre acvaristii incepatori, fiind mult mai dificil de aclimatizat si necesitand un proprietar experimentat care sa detina informatiile necesare intretinerii si cresterii acestora. In momentul in care va hotarati sa cresteti pesti clovn, este bine sa stiti ca ideal ar fi sa achizitionati cateva exemplare, in special tinere, intrucat sunt mult mai usor de aclimatizat.

In acvariul in care este introdus pestele clovn nu este obligatoriu sa existe si anemone marine, pestele putandu-se adapta si supravietui si fara gazda sa.

Acvariul trebuie sa fie prevazut cu spatiu suficient pentru inot si cu locuri in care pestele clovn sa se poata ascunde.

Pestele clovn are tendinta de a inota la fundul acvariului, cu miscari dezordonate, dintr-o parte in cealalta a bazinului.

Capacitatea acvariului: 75 litri Gravitatea specifica a apei: 1.020-1.025 pH-ul apei: 8.1-8.4 Temperatura apei: 25-28 Celsius

Hranirea

Pestele clovn este omnivor, astfel ca mananca atat carne, cat si vegetale. In mediul sau natural, pestele clovn isi obtine hrana aproape in totalitate cooperand cu gazda sa, anemona. Pestele clovn paraseste spatiul securizat oferit de tenaculele anemonei, indreptandu-se spre reciful invecinat. Coloritul lui stralucitor atrage pestii de talie mai mare care, ispititi de dorinta de a se hrani, il urmaresc pana la anemona, unde sunt urzicati de una dintre tentaculele acesteia. Ulterior, anemona consuma pestele. Pestele clovn consuma resturile care raman dupa ce se hraneste anemona, crustacei, viermi si algele care alcatuiesc planctonul (fitoplanctonul).

Cand sunt crescuti in captivitate, in acvarii, pestii clovni pot fi hraniti cu fulgi, granule special formulate pentru acest tip de pesti si, uneori, cu carne cruda. Hrana va fi administrata in cantitati mici si in 2-3 tainuri.

Reproducerea

Pestele clovn se imperecheaza pe tot parcursul anului. Femela da nastere la o singura fatare la circa 100-1000 de descendenti. Perechile formate pentru reproductie sunt monogame. Dupa ce femela depune ouale, masculul vine sa le fertilizeze.

Dupa o incubatie de 6-7 zile, ouale de peste clovn sunt apte pentru a ecloziona. Chiar inainte de eclozionare, embrionul este vizibil prin transparenta membranei oului. Dupa eclozionare, larva are o lungime de 3-4 mm si este aproape transparenta, exceptie facand ochii, sacul vitelin si prezenta catorva pigmenti. Indivizii nou eclozionati cad initial pe fundul marii, dar la scurt timp dupa aceasta sunt apti sa inoate spre straturile superficiale ale apei printr-un proces numit fototaxis. Din acest moment, larva isi petrece in jur de o saptamana plutind de-a lungul planctonului si este transportata pasiv de catre curentii oceanici. Stadiul larvar se termina atunci cand tinerii pesti clovn se instaleaza pe fundul marii, la aproximativ 8-12 zile de la eclozionare.

Metamorfozarea completa de la stadiul de larva la cel de tineret se produce, in general, in decursul unei zile. Tineretul este caracterizat printr-o dezvoltare rapida a coloritului. Trecerea de la stadiul de tineret la cel de adult este dependenta de ierarhia sociala in grupul familial. Astfel, fiecare anemona este populata de cate o pereche de pesti clovn si 2-3 pestisori mai mici. Fenomenele de agresiune dintre femela dominanta si partenerul ei sunt minime. Fiecare mascul incearca sa intimideze si sa izgoneasca urmatorul mascul mai mic ca si dimensiune, pana cand cel mai prapadit dintre ei este inlaturat din grup. In consecinta, energia care ar fi putut fi utilizata pentru dezvoltare este utilizata pentru a opune rezistenta atacurilor competitive. Perechea adulta este cea care are rolul principal in oprirea in dezvoltare a tineretului.

Ca si in cazul altor pesti-anemone, pestele clovn adult se metamorfozeaza din mascul in femela (hermafroditism). Toti pestii-anemone se nasc ca masculi, iar cel mai mare membru al grupului isi schimba sexul devenind femela dominanta, fenomenul fiind ireversibil. Ulterior, urmatorul mascul, cel mai mare, devine masculul dominant. In concluzie, atunci cand femela dominanta a grupului moare, masculul dominant isi schimba sexul devenind femela, iar ceilalti masculi subordonati masculului dominant urca pe scara ierarhica.

Specii compatibile: speciile de pesti care sunt compatibile cu conditiile de viata ale pestelui clovn, in special pestii-anemona.

Pestii clovn pot fi usor agresivi cu alti pesti.  

Speranta medie de viata a pestelui clovn este de 6-10 ani, unele exemplare putand fi mai longevive, traind pana la 18 ani.

Articole

Ultimul strigat: Protest la Curtea Constitutionala pentru respingerea Legii Eutanasierii

Ultimul strigat: Protest la Curtea Constitutionala pentru respingerea Legii Eutanasierii

Toti cei care doresc sa participe sunt asteptati la ora 8.00 la adresa: Palatul Parlamentului, Intrarea B1, Bucureşti, Calea 13 Septembrie nr.2, sector 5. Pe de alta parte, peste 300 de personalitati si membri ai societatii civile...

Caii Percheron, folositi la atelaj

Caii Percheron, folositi la atelaj

Istoric si origine Pana de curand, istoria Percheronului nu a fost foarte bine cunoscuta. Calul Percheron este un cal de tractiune grea, originar din provincia Le Perche, vecina cu Normandia, din Franta. Stramosii Percheronului mo...

Un weekend cu familia in lumea animalului de companie

Un weekend cu familia in lumea animalului de companie

Din momentul in care intra pe portile pavilionului, vizitatorii sunt intampinati de standurile companiilor expozante care depun tot anul eforturi considerabile pentru a pregati acest eveniment si pentru a se prezenta in cel mai pr...

Cat de mare poate ajunge un mamifer

Cat de mare poate ajunge un mamifer

O noua teorie dezvoltata de o echipa interdisciplinara , condusa de Jordan Okie , de la Universitatea Arizona , ofera o explicatie pentru cum anumite grupuri de organisme pot evolua pana la dimensiuni gigantice , in timp ce altele...

Beneficiile drojdiei de bere asupra sanatatii cainelui tau

Beneficiile drojdiei de bere asupra sanatatii cainelui tau

De aceea te asiguri ca il duci periodic la medicul veterinar, ca ii oferi o alimentatie echilibrata si ca ii permiti sa faca miscare dupa pofta inimii. Insa, uneori, este firesc sa te intrebi daca nu cumva ai putea face chiar mai ...

Recomandari

Sondaj

ce rasa de bichon

Acest site foloseste Cookie-uri.
Folosim cookie-uri pentru a personaliza continutul si reclamele, pentru a oferi caracteristici specifice retelelor sociale si pentru a analiza traficul nostru. De asemenea, impartasim informatii despre felul in care ne utilizati site-ul, cu partenerii nostri de pe retelele sociale, de publicitate si de statistica in conformitate cu Politica de confidentialitate. Va puteti administra preferintele in Setari cookie.