10 curiozitati despre jaguarundi, cea mai bizara felina din lume

1/1819
label Diverse autorenew 23 Mai 2014, 00:00
O felina de talie mica, inrudita cu puma, in pofida numelui sau, jaguarundi uimeste printr-o infatisare care o face sa para mai degraba ruda indepartata a... nevastuicilor! Iata si alte curiozitati interesante despre ineditul jaguarundi!

1. Spre deosebire de majoritatea felinelor, jaguarundi nu are blana brazdata de dungi ori acoperita cu pete. In plus, are si un colorit special, fie rosiatic, fie negru-cenusiu. Initial, se credea ca aceste doua culori reprezinta doua specii distincte de feline.

2. Jaguarundi este o felina de talie mica, subtire si agila, cu picioare scurte, cap turtit si o coada lunga, fapt care i-a adus supranumele de "felina-nevastuica". In general, lungimea sa nu este mai mare de 75 cm, iar greutatea sa nu depaseste 10 kg.

3. Jaguarundi este un animal mai degraba diurn, spre deosebire de alte feline. Astfel, vaneaza cu precadere ziua, infruptandu-se din orice fel de animal ii pica in gheare (de la rozatoare la reptile, pesti si pasari si chiar si animale de talie mai mare). In orice caz, dieta sa mai include si ierburi si o varietate de artropode, nefiind exclusiv carnivora.

4. Felina se adapteaza unei multitudini de habitate, de la paduri tropicale la pasuni, savane si tufarisuri dese. De regula, cele mai mari populatii se regasesc in paduri, in zonele cu ape curgatoare, la altitudini cuprinse intre 2000 si 3200 m.

5. Intocmai precum felinele domestice, si jaguarundi poate emite o puzderie de sunete, de la tors la fluierat, scheunat, ciripit, marait si "clantanit". In total, sunt documentate nu mai putin de 13 sunete distincte!

6. Jaguarundi este cea mai apropiata ruda a pumei, facand parte din acelasi gen, Puma. In plus, s-ar parea ca ambele specii sunt oarecum inrudite cu gheparzii din Africa si Asia occidentala.

7. Puii de jaguarundi se nasc cu pete in zona abdominala, care insa dispar pe masura ce animalutele cresc. Aceeasi situatie este intalnita si la pume si lei.

8. Jaguarundi nu este vanat pentru blana sa, in mare principala amenintare pentru specia sa constand in reducerea habitatului. Cu toate acestea, se intampla ca felinele sa fie prinse in capcane puse de om pentru alte animale, mai valoroase din punct de vedere comercial. In prezent, cele mai multe populatii de jaguarundi sunt incadrate in Appendix II al CITES, insa exista si subspecii vulnerabile, care au fost incluse in Appendix I.

9. De altfel, jaguarundi numara nu mai putin de 8 subspecii, precum Puma yagouaroundi yagouaroundi, Puma yagouaroundi cacomitli, Puma yagouaroundi eyra sau Puma yagouaroundi panamensis.

10. Jaguarundi atinge maturitatea sexuala in jurul varstei de 2-3 ani si se crede ca se imperecheaza de-a lungul unui an intreg. Femela naste 1-4 pui dupa o perioada de gestatie de 70-75 de zile intr-un adapost ferit, fie intr-un tufaris, fie in scorbura unui copac. Micutii se hranesc exclusiv cu lapte matern pana la varsta de 6 saptamani, cand incep sa consume si hrana solida. Speranta de viata a unui jaguarundi este chiar si de 15 ani, in captivitate.

Foto: visualphotos.com, zooborns.com, wikimedia.org, zoochat.com, animaldiversity.ummz.umich.edu