Printre contemporanii Brachiosaurusului putem enumera si alte suropode gigante reprezentate de Camarasaurus, Supersaurus si Haplocanthosaurus.
Brachiosaurusul a fost descoperit prima data in Grand River Valley, in vestul statului Colorado, USA, in 1900. Acest schelet incomplet a fost descris de paleontologul Elmer S. Riggs, care a denumit Brachiosaurusul in 1903. In 1909, Werner Janensch a descoperit mai multe fosile de Brachiosaurus in Tanzania, Africa. De asemenea, mai multe fosile de Brachiosaurus au fost gasite in America de Nord si Africa.
Taxonomia
Brachiosaurusul a fost un erbivor de talie gigantica care a apartinut:
Regnul: Animalia (animale)
Increngatura: Chordata (avand un cordon nervos excavat care se termina intr-un creier)
Clasa: Sauropsida
Superordinul: Dinosauria
Ordinul: Saurischia – dinozauri cu bazin de reptila, stramosii pasarilor
Subordinul: Sauropodomorpha – erbivori cu coada si gatul lungi care se deplasau pe toate cele patru membre
Infraordinul: Sauropoda (sauropode) – erbivore foarte mari
Neosauropoda – sauropode evoluate
Familia: Brachiosauridae – creste nazale in partea superioara a capului si la majoritatea, membrele anterioare erau mai lungi decat cele posterioare, conferindu-le un aspect asemanator unei girafe
Subfamilia: Brachiosaurinae – cele mai mari animale terestre care erau reprezentate de Brachiosaurus, Seismosaurus si altii
Genul: Brachiosaurus
Specia: Brachiosaurus altithorax (Riggs, 1903). Aceasta specie-tip este cunoscuta pe baza a doua schelete incomplete recuperate din Colorado si Utah, Statele Unite. Ea ar fi trait acum 145-155 milioane de ani in urma, din timpul Jurasicului superior, varstele Kimmeridgian si Tithonian.
Brachiosaurus atalaiensis (de Lapparent si Zbyszewski, 1957) facea referire la noul gen Lusotitan (Antunes si Mateus 2003). El a fost cunoscut pe baza vertebrelor si a unor parti componente ale bazinului si membrelor, care au fost recuperate din Estremadura, Portugalia. El a trait acum 150 milioane de ani in urma, in timpul varstei Kimmeridgian a Jurasicului superior.
Brachiosaurus brancai (Janensch, 1914). Aceasta specie-tip este cunoscuta pe baza a cinci schelete incomplete, care includeau trei cranii si cateva oase de membre, care au fost recuperate din apropierea orasului Lindi, Tanzania, la inceputul anilor 1900. Se pare ca aceasta ar fi trait in timpul varstelor Kimmeridgian si Tithonian ale Jurasicului superior.
In 1988, Gregory S. Paul remarca ca forma africana (pe care se bazeaza cele mai populare reprezentari ale Brachiosaurusului) prezenta diferente semnificative de forma nord-americana (Brachiosaurus altithorax), mai ales in proportiile vertebrelor ei toracale si in conformatia ei mult mai zvelte. Paul a folosit aceste diferente pentru a crea un subgen pe care l-a denumit Brachiosaurus (Giraffatitan) brancai. In 1991, George Olshevsky sustinea ca aceste diferente sunt suficiente pentru a plasa brachiosauridul african intr-un gen propriu, pur si simplu Giraffatitan. Aceasta redenumire nu si-a primit acceptiunea unanima. Specia Brachiosaurus brancai avea un greaban deasupra umerilor si o creasta rotinjita deasupra narilor.
Alte diferente ulterioare si foarte probabil suplimentare intre cele doua specii au fost aduse de descrierea din 1998 a unui craniu de brachiosaurid nord-american (Carpenter & Tidwell, 1998). Acest craniu, care fusese descoperit cu aproape un secol mai devreme (este craniul pe care Marsh l-a folosit la refacerile sale initiale ale unui Brontosaurus) este identificat ca „o specie de Brachiosaurus” si foarte bine ar fi putut sa-i fi apartinut B. altithorax. Craniul seamana mult mai mult cu cel al unui Camarasaur decat cu craniul cu creasta inalta, caracteristica a B. brancai.
Aspectul exterior
Brachiosaurusul a fost unul dintre cei mai mari si mai inalti dinozauri descoperiti pana in prezent. El are un gatul lung, un cap mici si o coada relativ scurta si groasa.
Brachiosaurusul mergea pe toate cele patru picioare si, ca alte Brachiosauride si spre deosebire de majoritatea dinozaurilor, membrele sale anterioare erau mai lungi decat cele posterioare. Aceste membre anterioare neobisnuite alaturi de gatul sau foarte lung ii confera Brachiosaurusului o pozitie a corpului asemanatoare unei girafe si o inaltime impresionanta de circa 12-16 m.
Brachiosaurusul avea circa 24-26 m lungime si o greutate corporala in jur de 30-80 tone. Primul deget de la labele membrelor anterioare este prevazut cu gheara, in timp ce la membrele posterioare primele trei degete aveau gheare (fiecare picior este prevazut cu cate 5 degete cu pernite carnoase).
Ca si alte Brachiosauride, el are dintii asemanatori unor dalti, narile lui sunt situate in partea superioara a capului. Orificiile sale nazale mari indica ca acest dinozaur avea un simt al mirosului foarte bine dezvoltat. Brachiosaurusul avea 26 de dinti pe maxilarul superior si 26 de dinti pe cel inferior, insumand un total de 52 de dinti in partea anterioara a gurii.
Comportamentul
Este posibil ca Brachiosaurusul sa se fi deplasat in cirezi si migra atunci cand isi consuma proviziile de hrana locale. Ca si alte sauropode, se prespune ca Brachiosaurusul si-ar fi facut aparitia eclozionand din oua. Ouale de sauropod au fost descoperite asezate intr-un model liniar si nu in cuiburi; foarte probabil, ouale erau depuse atunci cand animalul se deplasa. De asemenea, se crede ca sauropodele nu-si ingrijeau ouale. Cel mai bun mijloc de aparare al Brachiosaurusului este talia sa. In plus, coada sa lunga trantea la pamant majoritatea atacatorilor. De asemenea, acesti dinozauri aveau o piele tabacita si rezistenta, dar cu toate acestea ea nu constituia o arma de aparare impotriva dintilor lungi si ascutiti ai unui teropod. Pe langa acestea, labele lor erau prevazute cu gheare care erau mult mai dezvoltate la exemplarele tinere. Pana recent se credea ca sauropodele (ca Brachiosaurus si Apatosaurus) si stegozaurii ar fi avut un al doilea creier. Paleontologii sunt acum de parere ca ceea ce ei considerau pana nu de mult ca ar fi fost un al doilea creier, nu era decat o excrescenta a maduvei spinarii in zona soldului. Aceasta excrescenta era mai mare decat creierul propriu-zis mititel al animalului.
Brachiosaurusul a fost un sauropod, a carui inteligenta (masurata pe baza dimensiunilor creierului sau comparativ cu masa sa corporala, respectiv, coeficientul de inteligenta emotionala) era printre cele mai reduse dintre dinozauri.
Locomotia
Brachiosaurusul a fost un patruped, care se deplaseaza pe patru picioare. Spre deosebire de majoritatea dinozaurilor, membrele lui anterioare erau mai lungi decat cele posterioare.
Alimentatia
Brachiosaurusul a fost un erbivor. Este probabil ca el sa-si fi „cules” vegetalele de la nivelul coronamentului arborilor inalti care cresteu in Jurasicul mediu si superior cu ajutorul dintilor lui spatulati (in forma de dalta). El inghitea mancarea intreaga, fara s-o mestece, digerand materialul vegetal la nivelul tubului lui digestiv.
Habitatul
Brachiosaurusul era un animal terestru. S-a presupus pentru mai multi ani ca sauropodele gigantice isi petreceau cea mai mare parte a timpului in apa, imersati in aceasta si respirand prin intermediul narilor lor situate la inaltime (in partea superioara a capului). In prezent, exista o parere generalizata potrivit careia acesti dinozauri erau exclusiv terestri, exact cum Elmer S. Riggs (cel care a descris Brachiosaurusul) sugerase intr-un articol din 1904. El era de parere, la fel ca majoritatea oamenilor de stiinta moderni, ca labele si membrele Brachiosaurusului nu erau suficient de plate pentru a-i sustine corpul masiv in noroi, ca spatele lui era suficient de flexibil incat sa-l sustine pe sol si ca toracele lui era ingust si adanc ceea ce nu-i permitea sa respire sub apa (in contradictie cu marile animale acvatice din timpurile noastre, cum ar fi hipopotamii).
Un Brachiosaurus adult si sanatos, foarte probabil, nu era amenintat de pradatori. Cei mai mari carnivori din acea vreme (Jurasicul superior) si regiune (America de Nord si Africa) erau Allosaurusul, Ceratosaurusul si Torvosaurusul. Aceste teropode aveau mai putin de jumatate din dimensiunile Brachiosaurusului si probabil, gaseau alte prazi pe care puteau vana mai usor (cum ar fi sauropodele mai mici si ornitischienii ca stegozaurii).
Curiozitate
Brachiosaurusul si alte cateva sauropode de talie mare (erbivorii uriasi cu gatul lung) trebuiau sa fie dotati cu corduri (inimi) voluminoase si puternice si o tensiune arteriala mare pentru a putea pompa sangele de-a lungul gatului sau lung pana la cap si creier. Capul (creierul) Brachiosaurusului era purtat ridicat (la mai multi metri de sol) deasupra inimii. Acest lucru determina aparitia unei probleme in dinaimica circulatiei sangvine. Pentru a pompa suficient sange oxigenat spre cap astfel incat creierul Brachiosaurusului sa functioneze adecvat era nevoie de o inima mare si puternica, o tensiune arteriala extraordinar de mare si de vase sangvine musculare si largi, prevazute cu multe valve (pentru a preveni refluxul sangelui). Tensiunea sangvina a Brachiosaurusului era probabil peste 400 mm Hg, de 3-4 ori mai mare decat a noastra.
Daca Brachiosaurusul ar fi fost endotermic (cu sangele cald), i-ar fi luat circa 10 ani pentru a ajunge la dimensiunile sale de adult, iar daca ar fi fost poichilotermic (cu sangele rece) el ar fi trebui sa traiasca aproximativ 100 de ani numai pentru a-si atinge maturitatea corporala completa. Ca animal cu sange cald, cerintele energetice zilnice ale Brachiosaurusului ar fi trebuit sa fie enorme; astfel, el ar fi trebuit sa consume mai mult de 180 kg de hrana pe zi. Daca Brachiosaurusul ar fi fost un animal cu sange rece in permanenta sau daca ar fi fost un endoterm pasiv in majoritatea timpului, el ar fi avut nevoie de mult mai putina hrana pentru a-si satisface necesitatile energetice zilnice. Unii oameni de stiinta au sugerat ca dinozaurii de talie mare de tipul Brachiosaurusului au fost gigantotermi.
Speranta de viata a sauropodelor se estimeaza ca ar fi fost in jur de 100 de ani.
