Tritonul cu creasta

1/1235
label Diverse autorenew 26 Iun 2014, 00:00
Originea

Tritonul cu creasta este raspandit in cea mai mare din Europa, din nordul Frantei si Marea Britanie pana in Muntii Urali. In Scandinavia ajunge pana la paralela 65. Lipseste din peninsula Iberica si Italia. In Romania, tritonii cu creasta sunt foarte raspanditi si se intalnesc trei subspecii:

1. Triturus cristatus cristatus se intalneste mai ales in zona carpatica.
2. Triturus cristatus danubialis poate fi vazut in special in sesul Dunarii.
3. Triturus cristatus dobrogicus (Triturus dobrogicus) poate fi intalnit in baltile din Delta Dunarii.

Adapostirea

Tritonul cu creasta traieste prin baltile si iazurile din regiunile de campie, ascuns printre tulpinile plantelor acvatice. Acesta intra in apa in martie si poate ramane pana in mai-iunie, in functie de nivelul apei.

In fapt, tritonul cu creasta isi petrece mare parte a timpului pe uscat, ascuns si neobservat. Acesta intra in apa doar in perioada imperecherii.

Achizitionarea

Tritonii cu creasta se pot creste si in apartament, fiind o specie rezistenta si usor de intretinut. Pentru aceasta este nevoie de un acvariu care sa fie dotat cu diferite accesorii (pentru oxigenarea sau curatarea apei), precum si diferite plante. Nu toti tritonii accepta sa imparta locul cu un alt amfibian, de aceea cel mai bine ar fi sa fie singur in acvariu.

2306.jpg

Aspectul exterior si dimensiunile

Tritonul cu creasta reprezinta cea mai mare specie de triton din Romania. Dimensiunile masculului sunt de 13-14 cm, iar ale femelei sunt de 16-18 cm. In ciuda dimensiunilor mari, tritonul se deplaseaza repede, atat in mediul acvatic, cat si in cel terestru. Tritonul are forma zvelta de soparla cu carene superioare si inferioare si o creasta tegumentara pe spate. Corpul este robust, capul putin mai lung decat lat, iar botul este rotunjit. Lungimea cozii tritonului este mai mica sau egala cu cea a corpului.

Pielea tritonului este aspra, capul si parotidele au pori evidenti.

Masculii sunt viu colorati: in partea dorsala sunt cafenii, uneori negriciosi, cu pete negre. In timpul reporducerii, capul are nuante de negru si alb. Partea laterala a corpului, precum si gatul, sunt negre cu pete albe si cafeniu-rosu. Abdomenul este rosu-galbui cu pete negre. Degetele au nuante de galbui intunecat. De cele mai multe ori, pe mijlocul spatelui, tritonii au o linie longitudinala galbena. La masculi, cloaca este umflata si neagra. Irisul este auriu cu margine aurie in jurul pupilei.

Femelele sunt colorate similar, neavand insa creasta dorsala. La femele, muchiile cozii sunt inguste si fara benzi longitudinale pe laturi; cloaca si muchia inferioara a cozii sunt galben-portocalii, iar petele lipsesc. La femele, cloaca nu este umflata, iar deschiderea clocala este colorata in galben.

Tritonul cu creasta este o specie protejata prin lege in intreaga Europa.

Are caracteristicile unei soparle si este acva-terestru. Se hraneste cu vietatile mici pe care le intalneste atat in apa, cat si pe uscat, iar perioada de reproducere este in aprilie.

Hranirea tritonului cu creasta

Tritonul cu creasta este o specie extrem de lacoma. Consuma rame, melci, purici de apa, viermi, artropode, mormoloci si tritoni mai mici. Inghite toate vietatile mici din apa, uneori isi inghit propriul urmas, de aceea este indicat, in cazul in care inmultirea are loc in acvariu, ca larvele sa fie protejate de o vegetatie deasa.

Aspecte particulare ale tritonului cu creasta

Tritonul cu creasta este o specie vulnerabila, printre cele mai pretentioase specii de tritoni. In anumite zone s-au redus locurile de reproducere si din acest motiv aceasta specie a fost afectata.

Tritonul cu creasta este o specie protejata de lege in Anglia, Scotia, Tara Galilor si in Irlanda de Nord. Potrivit legislatiei in vigoare, este interzis sa ranesti sau sa ucizi in mod intentionat un triton cu creasta.

Tritonii au pielea neteda, sunt foarte sensibili fata de factorii chimici, iar majoritatea leziunilor suferite se vindeca prin regenerare.

Viata adulta a tritonilor cu creasta se caracterizeaza prin migratia in doua habitate diferite. Primul este habitatul de reproducere, care incepe in luna martie si tine pana in luna iunie, cel de-al doilea fiind habitatul de hibernare.

2307.jpg

Reproducerea tritonului cu creasta

Tritonii cu creasta stau in apa din martie pana in iunie, iar reproducerea are loc in aprilie. Inainte de imperechere au loc jocuri nuptiale, in timpul carora masculul isi misca coada, ca reactie la o substanta secretata in apa de catre femela triton.

In timpul rutului, partea dorsala a tritonului este colorata in nuante inchise, iar pielea partii ventrale straluceste in culori de galben deschis cu pete negre. Cat despre femela, aceasta are pe coada o dunga argintie, iar pe degetele galbene ale membrelor ii apar inele negre.

Femela poate depunde de la 60 pana la 100 de oua, insa multe dintre acestea nu se dezvolta din cauza unor mutatii cromozomiale. Ouale sunt sferice, colorate alb-galbui, cu diametrul de 2-4 mm. Larvele ies din oua dupa 13 zile si raman in apa aproxiamtiv 3 luni.

Relatiile dintre tritonul cu creasta si alte animale

Tritonul cu creasta nu are o relatie buna cu ceilalti amfibieni, intrucat este o specie dominatoare, care tine la teritoriu. Atunci cand teritoriul ii este incalcat, ataca. Are numerosi dusmani atat in apa, cat si pe uscat. Pe uscat, poate ataca aricii, nevastuicile, sobolanii, chiar si pasarile. In apa, ataca pestii, broastele testoase, pasarile de apa, chiar si serpii.

Bolile si afectiunile tritonului cu creasta

Tritonii, la fel ca toate reptilele si amfibienii, pot fi purtatori de salmonella.

Speranta de viata a tritonului cu creasta

In captivitate, tritonul cu creasta poate trai si 30 de ani, iar in libertate traieste maxim 13 ani.