Desi a fost adoptat intre timp si ca animal de casa, dihorul ascunde in continuare o multime de secrete si comportamente interesante, de el legandu-se si o serie de practici nu tocmai "ortodoxe"...
1. Pentru a vana eficient, dihorul si-a dezvoltat un soi de dans, o topaiala cu coada infoiata, menita sa distraga prada - altfel, mult mai rapida, cum este cazul iepurilor - si sa ii ofere ragazul necesar pentru a o captura. Acelasi dans poate fi insa interpretat si ca o invitatie la joaca, adresat omului sau altor vietuitoare cu care dihorul intra in contact.
2. Desi sunt intalniti in pet shopuri abia de vreo 30 de ani, dihorii au fost domesticiti acum mai bine de 2000 de ani. Mai demult, aceste animale erau folosite la capturarea iepurilor, hrana de baza a multor familii de-a lungul secolelor. Aceasta practica este intalnita si astazi, dar ca sport sau pentru a tine sub control populatia de iepuri.

Abilitatile de vanator iscusit ale dihorului au fost folosite de-a lungul timpului si la exterminarea rozatoarelor, chiar si a sobolanilor, nu mult mai mici decat aceste animale. In orice caz, intr-o infruntare cu un dihor, sobolanul n-are nicio sansa, daca ne gandim ca animalul ataca rozatorul cu o muscatura bine plasata in zona gatului, mai precis in zona de intersectie a craniului cu coloana vertebrala.
3. Dihorii sunt animale grozave de casa. Sunt foarte inteligenti si pot fi dresati sa faca tot soiul de giumbuslucuri. Ii poti creste cu usurinta in apartament, cata vreme le pui la dispozitie o litiera cu nisip unde sa isi faca nevoile. In plus, dihorii sunt si foarte sociabili si prefera adesea un partener de joaca unei existente solitare. Trebuie spus, totusi, ca emana un miros de mosc, care nu este intotdeauna bine tolerat.
4. Desi, atunci cand nu sunt animale de casa, dihorii sunt folositi pentru a tine sub control populatiile de iepuri si de rozatoare, tot ei s-au dovedit utili si in alte contexte. Cum ar fi sa se strecoare prin tot soiul de tevi si conducte in care omul nu poate ajunge. Asa s-a intamplat, de pilda, in anii '60, cand producatorul de avioane Boeing a apelat la ajutorul dihorilor pentru a trage cabluri prin respectivele avioane.
5. Cei mai multi dihori au fie blana alba (sunt albinosi, deci au ochii roz), fie de culoarea nisipului. In ultimii ani, crescatorii de dihori au incercat sa obtina si alte culori, insa animalele in cauza s-au dovedit a fi mai vulnerabile la boli congenitale, precum sindromul Waardenburg, care favorizeaza surzenia.
http://images.says.com/uploads/story_source/source_image/64226/17a3.jpeg
6. Nu este cea mai isteata idee sa te pui cu un dihor furios - macar prin prisma faptului ca muscatura sa este foarte dureroasa (are dintii foarte ascutiti) si se poate lasa cu sechele. In plus, au existat si cazuri nefericite in care dihorii au ucis copii, lasati nesupravegheati de parinti, probabil din cauza mirosului de lapte pe care micutii il emana si care ii transforma automat, in ochii dihorilor, intr-o prada.
Foto: holytaco.com, listverse.com, says.com, petfinder.com, wallhud.com
Video: YouTube.com