Asa cum am promis, am selectat cele mai frumoase povesti pentru a le impartasi cu voi.
Ne bucuram sa vedem ca exista oameni cu suflet mare, care au dat dovada de bunatate si curaj, adoptand un caine de pe strada.
Puteti vedea mai jos cateva dintre experiente:
,, Povestea ei a inceput in momentul in care am vazut postarea unei asociatii pe internet: catelusa lovita, paralizata, se cauta foster(adoptie temporara) pentru ea. Initial m-am gandit doar la adoptia temporara,eu mai avusesem catei in adoptie temporara. Dupa 3 saptamani, insa, am decis s-o pastrez. Ma atasasem maxim de ea, aveam tabieturile noastre:pupici dimineata, dormit in pat. I-am facut acupunctura si a facut progrese mari, inca mai are de recuperat, insa in ciudat tuturor problemelor pe care le are este un caine foarte vesel, docil, usor de dresat(deja merge in lesa). Are un caracter deosebit si categoric cred ca a aparut in viata mea cu un scop. O iubesc, o divinizez.” – Doamna Popescu Oana-Valentina
,, Eu sunt Anabella si am fost mica, mica de tot, incat numele meu initial a fost Mica. O data ce dimensiunile mele au inceput sa capete proportii am primit numele Anabella. Am fost gasita intr-o dimineata de vara si de atunci viata mea s-a schimbat enorm.
Anabella a fost gasita de sora mea pe strada, acum 3 ani si ceva. Din ce ne-a spus doctorul veterinar avea o luna si ceva. Frati nu cred ca mai avea, dar mama ei este inca pe strada. Am decis sa o pastram. Mai aveam o catea batrana, dar la casa. Am tinut-o o perioada la bloc pana am observat ca se face din ce in ce mai mare si nu ii va ajunge spatiul dintr-un apartament. Pe la patru luni, Anabella avea deja propriul ei apartament, in curte, dar si o mama adoptiva, cateaua noastra batrana.
In prezent, Anabella a ramas singurul nostru catel si este, cu siguranta, dragostea noastra. Pe langa afectivitatea absoluta de care da dovada, dragostea ei pentru noi este direct proportionala cu dimensiunile ei. O iubim enorm!” Raluca Iftimie
Popescu Oana Valentina:"Povestea ei a inceput in momentul in care a fost descoperita de o doamna care I-a anuntat pe cei de la asociatia Robi.Eu am vazut postarea lor pe internet: catelusa lovita,paralizata,se cauta foster(adoptie temporara) pentru ea.Initial m-am gandit doar la adoptia temporara,eu mai avusesem catei in adoptie temporara.Dupa 3 saptamani,insa,am decis s-o pastrez.Ma atasasem maxim de ea,aveam tabieturile noastre:pupici dimineata,dormit in pat.I-am instiintat pe cei de la Robi,care au fost foarte incantati.
Eu in paralel ma apucasem si de electroacupunctura cu ea.A facut progrese mari,inca mai are de recuperat,insa in ciudat tuturor problemelor pe care le are este un caine super vesel,foarte docil,usor de dresat(deja merge in lesa),are un character deosebit si categoric cred ca a aparut in viata mea cu un scop.O iubesc,o divinizez."
Asteptam si alte povesti frumoase pentru a demonstra ca fiecare caine de pe strada merita sansa la un trai decent, alaturi de un stapan iubitor.
Ne puteti scrie accesand evenimentul nostru dedicate campaniei: https://www.facebook.com/events/1418398495038400/
Surse foto: Raluca Iftimie si Popescu Valentina
