Cercetatorii au fost destul de confuzi mult timp, neintelegand de ce niste animale calificate mai ales pentru zbor au decis sa renunte la acesta in favoarea apei, dar au aflat in cele din urma ce a stat la baza deciziei acestei specii.
Potrivit unui ultim studiu, "inotatoarele bune nu zboara foarte bine. Odata ce pinguinii au renuntat la zbor, au suferit rapid anumite modificari la structura aripilor, dimensiunea si forma corpului", a declarat co-autorul studiului Robert Ricklefs.
Trebuie specificat ca pinguinii sunt mult mai expusi riscului de a fi atacati in apa decat pe uscat, si deci a fost necesara o selectie drastica pentru ca abilitatile de inot si scufundare sa devina cat mai eficiente" a adaugat Ricklefs, care este profesor de biologie la Universitatea din Missouri, St Louis.
Pinguinii imperiali, de exemplu, merg pe jos peste 51 km pentru a parcurge distanta dintre coloniile lor si mare. Calatoria le ia cateva zile, cand ar putea fi redusa la doar cateva ore, in cazul in care acestea ar zbura. Atunci de ce n-o fac?! Pentru a rezolva misterul, cercetatorii s-au concentrat pe pasarile care realizeaza ambele activitati: zbor si scufundari. Oamenii de stiinta au dotat 41 de astfel de pasari salbatice (murres) cu echipament special pentru a masura consumul de energie in timpul zborului.
Rezultatele studiului au demonstrat ca pasarile consuma foarte multa energie pentru zbor. In schimb, daca o pasare se bazeaza foarte mult pe inot si scufundari pentru vanatoare si supravietuire, atunci ea va tinde sa-si piarda abilitatile sale de zbor. in cazul pinguinilor, aceste abilitati au disparut complet, iar inotatoarele specifice mamiferelor marine au evoluat.
Concluzie: daca o pasare trebuie sa zboare mult, atunci isi va pierde capacitatile de scufundare si inot.
