Este foarte loial stapanului, din momentul in care se obisnuieste cu el, si adesea este asemuit unui caine de paza, deoarece este foarte vigilent si atent la tot ce se intampla in jurul casei. Atunci cand nu i se acorda atentia cuvenita, devine agresiv si foarte galagios.
Istoricul si originea
Papagalul Calugar (Myiopsita Monachus) este originar din Argentina, Brazilia, Bolivia si Paraguay, dar si din alte tari din America de Sud. Prefera savanele si padurile deschise, insa este o specie care se adapteaza foarte usor la conditiile de mediu.
Taxonomia
Regnul: Animalia
Increngatura: Chordata
Clasa: Aves
Ordinul: Psittaciformes
Familia: Psitacidae
Subfamilia: Arinae
Genul: Myiopsita
Specia: Myiopsita Monachus
Aspectul exterior si dimensiunile
Papagalul Calugar este o pasare de 29 de centimetri, cu o deschidere a aripilor de 48 de centimetri si o greutate de 100 de grame. De obicei, femelele sunt cu 10 - 20% mai mici decat masculii, insa diferentierea sexului se poate determina numai printr-un test ADN.
Papagalul Calugar se caracterizeaza prin penaj verde deschis, frunte si piept in culori pale. Ciocul este crem, iar picioarele cenusii.
Personalitatea si comportamentul
Papagalul Calugar este un papagal foarte inteligent, care invata sa vorbeasca si sa imite diverse sunete. Are nevoie de multa grija si atentie din partea stapanului. In caz contrar, va dezvolta numeroase probleme comportamentale si va deveni foarte galagios.
Ii place sa mestece si sa isi foloseasca ciocul, astfel ca stapanii il pot linisti foarte usor cu ajutorul hranei sau diverselor jucarii. In plus, este mare amator de apa, in care ii place sa se scalde.

In captivitate, Papagalul Calugar este foarte activ si curios, cu o voce puternica, plin de energie si robust. Se recomanda sa fie crescut alaturi de alti papagali din specia sa.
Datorita vocii sale puternice, acest papagal este adesea asemuit unui caine de paza, deoarece isi anunta imediat stapanii de prezenta unor persoane straine in preajma casei sau cand au loc anumite evenimente neobisnuite.
Dupa achizitionare sau in momentele in care este prins, Papagalul Calugar are tendinta de a ciupi si zgaria, mai mult dintr-un puternic instinct de autoaparare. Din aceasta cauza, este important ca papagalul sa fie tinut departe de copii.
Adapostirea
Papagalul Calugar are nevoie de o colivie spatioasa sau de un acvariu de camera. Pentru perechi sunt recomandate acvariile cu spatiu interior bine climatizat si rezistent. Este un maestru al construirii cuiburilor, astfel ca are nevoie de numeroase paie si bete din salcie sau salcam pentru realizarea acestui proiect.
In libertate, Papagalul Calugar construieste cuiburi mari, din crengi si bucatele de lemne, care pot depasi chiar si cinci metri in diametru.
Hranirea
Papagalul Calugar prefera fructele si legumele, amestecurile de seminte si hrana incoltita.
Alimentele speciale pentru papagali trebuie sa fie bogate in minerale necesare organismului lor. Cand sunt pui, Papagalii Calugar au nevoie de o mancare speciala, pe baza de ou si paine alba.
La maturitate, Papagalul Calugar mananca aproape orice fel de alimente, insa prefera semintele si cerealele. Poate fi hranit cu seminte de porumb si floarea soarelui. Poate consuma si lastari de frunze si flori, germeni, nuci, fructe uscate si chiar insecte.
Papagalul Calugar poate fi hranit si cu mazare, fasole, broccoli, conopida, morcovi, spanac, mere, iaurt, branza, banane sau semintede dovleac.
In colivie le place sa aiba la dispozitie si ramuri de pomi fructiferi, pe care le degusta ocazional. De asemenea, din colivia papagalului nu trebuie sa lipseasca pietrisul fin, nisipul special pentru digestie si osul de sepie.
Este important ca proprietarii de papagali sa se asigure si ca aceste pasari primesc vitaminele de care au nevoie prin intermediul suplimentelor alimentare. In plus, trebuie retinut ca papagalii au nevoie de foarte multa apa.
Ingrijirea
Papagalul Calugar nu necesita o ingrijire speciala. Cu toate acestea, proprietarii de astfel de pasari ar trebui sa aiba grija de ciocul, ghearele si aripile lor. Ciocul trebuie curatat si spalat frecvent, pentru a preveni depunerea de bacterii care pot cauza diferite infectii.
De asemenea, ghearele papagalului trebuie taiate regulat, pentru a preveni zgarieturile si acidentele. In plus, si aripile trebuie taiate din cand in cand, daca proprietarii nu vor ca papagalii lor sa zboare de acasa sau chiar sa se accidenteze.
De asemenea, din cand in cand este bine ca penele sa ii fie sterse cu un prosop. De altfel, este indicat ca papagalul sa se obisnuiasca sa stea in prosop. In acest fel, va putea fi mai usor de transportat la medicul veterinar.
Reproducerea
Papagalul Calugar ajunge la maturitatea sexuala destul de repede, in aproximativ doi ani, si se reproduce usor, daca in colivie se gasesc perechi care hormoneaza. Unele perechi de papagali din aceasta specie se reproduc chiar si de doua ori pe an. Procesul de reproducere incepe in luna aprilie a fiecarui an. Femela depune maxim 8 oua pe care le cloceste timp de 22 - 24 de zile, cat dureaza perioada de incubatie.
Puii de papagal sunt hraniti de ambii parinti, pana in momentul in care zboara din cuib si invata sa se hraneasca singuri. De altfel, puii de Papagal Calugar vor sa plece din cuib dupa sase saptamani de la eclozare. Este bine insa ca puii sa mai ramana o perioada sub ingrijirea parintilor.
Boli si afectiuni curente
Papagalul Calugar este foarte sensibil la infectii, de aceea este bine sa fie tinut in conditii igienice si sa ii fie curatate frecvent ghearele si ciocul.
Trebuie protejat in special de boala lui Pacheco, o infectie virala foarte puternica, care afecteaza in special ficatul pasarii. Boala se transmite rapid de la o pasare infectata si in cazuri grave poate fi fatala. Din fericire, pe piata exista medicamente antivirale si vaccinuri speciale, destinate tratarii acestei boli.
Surse foto: ehow.com, allaboutbirds.wordpress.com, rosyfinch.com, faunaparaguay.com