Statisticile arata ca in jur de 100 de milioane de animale sunt folosite pentru teste in fiecare an, iar speciile cel mai des folosite sunt sobolanii, soarecii, iepurii, porcii, pisicile, maimutele si cainii. Daca pentru tigri, lei, rinoceri sau diverse specii pe cale de disparitie exista legi care le protejeaza, pentru animalele folosite drept cobai nu exista asa ceva.
Testele se efectueaza in timp ce animalele a sunt anesteziate, pentru a le proteja. Animalele sunt primele care testeaza unele produse, inainte de oameni, insa produsele respective sunt in prealabil aprobate de specialisti. Este inacceptabil ca un produs care a facut rau unui animal sa fie aprobat petru folosire pentru oameni, din acest motiv putem presupune ca producatorii vor incerca pe cat posibil sa realizeze o formula potrivita si sigura de prima oara. Daca un produs nu este sigur si face rau unui animal, compania trebuie sa investeasca alti bani in cercetare si trebuie sa remedieze problema sau sa creeze un cu totul alt produs, ceea ce poate fi extrem de costisitor. Interesul nu este deci chinuirea animalului.
Sobolanii si soarecii sunt cel mai des "victimele" testelor, pentru ca au genomul similar cu cel al oamenilor. Iepurii si porcusorii de guinea sunt extrem de docili si usor de intretinut, de aceea sunt folositi des la testarea sampoanelor, lotiunilor de corp si a altor produse utilizate in casa, pentru a depista o toxicitate crescuta.
Cainii sunt folositi in cercetarile legate de cancer, ortopedie, bolile de plamani, microbiologie, medicina veterinara, dar si pentru analiza toxicitatii unor chimicale, medicamente, conservanti si aditivi. Pisicile sunt folosite pentru cercetari neurologice. Pentru cercetarile legate de bolile de inima sunt folositi porcii, pentru ca inima acestora este similara cu cea a omului.
Sustinatorii practicilor de testare pe animale argumenteaza ca aproape toate descoperirile majore in domeniul medicinei s-a bazat, in ultimii ani, pe testele efectuate pe animale si ca succesul multor medicamente li se datoreaza, acestea salvand milioane de vieti.
Organizatii ca PETA si BUAV sustin ca testarea pe animale nu este legitima, avand in vedere ca modelele folosite nu sunt corecte, testele sunt invechite, ca nu pot fi prezise efectele pe oameni si ca exista mai multe costuri decat beneficii.
Testarea pe animale a fost instituita pentru prima oara in Statele Unite in 1937, dupa ce medicamentul numit "Elixir Sulfanilamide" (un solvent otravitor la care chimistii adaugasera aroma de capsuni, fara sa efectueze teste pe animale) a ucis peste 100 de persoane.
