Epulisul reprezinta o tumora a ligamentului periodontal, structura care mentine dintele in loc. Epulisul este tumora orala benigna cel mai frecvent intalnita la caini; pisicile, rareori, prezinta tumori orale benigne. Aceste tumori apar la cainii de orice varsta, dar ele sunt, de regula, intalnite la cainii de varsta mijlocie, cu varste de peste 6 ani. Ele sunt mult mai frecvent intalnite la rasele brahiocefalice sau cu botul scurt; boxerii prezinta o incidenta mai mare a epulisului fibromatos. Nu a fost identificata nicio cauza specifica.
Exista trei tipuri de epulis care sunt unanim recunoscute, iar acestea sunt grupate in functie de tesutul lor de origine.
• Epulisul fibromatos. Acesta este pediculat (prezinta un pedicul sau tija) si neulcerativ (fara eroziuni pe suprafata exterioara a excrescentei).
• Epulisul osificat. Este pediculat si neulcerativ.
• Epulisul acantomatos. Acesta este invaziv la locul de origine si de cele mai multe ori afecteaza structura osoasa. Desi, epulisul acantomatos este o formatiune tumorala benigna, el se comporta cel mai agresiv din toate tipurile de epulis.
Unii indivizi cu epulisuri moderate sunt asimptomatici; altfel spus, ei nu prezinta niciun simptom clinic, iar epulisul este descoperit la o examinare clinica de rutina.
Ce ar trebui sa urmariti?
• O formatiune sau o masa care se mareste lent, pozitionata de-a lungul marginii gingivale
• Deplasarea dintilor
• Diformitati faciale
• Salivatie excesiva
• Halitoza (respiratie urat mirositoare)
• Disfagie (hranire dificila)
• Scaderea in greutate
• Sangerare de la nivelul gurii
Diagnosticul
• Testele de rutina, care includ o hemoleucograma, un profil biochimic sangvin si analiza de urina (sunt, de obicei, in limite normale)
• Inspectia atenta si examinarea intregii cavitati bucale
• Radiografierea cavitatii bucale
• Radiografiile toracice pentru a exclude metastaza (diseminarea tumorii)
• Scanarea cu ajutorul computerului tomograf de la caz la caz
• Examenul biopsic al formatiunii pentru stabilirea unui diagnostic definitiv, cat si pentru a-l diferentia de alte tumori orale
Tratamentul
Excizia sau indepartarea chirurgicala este tratamentul de electie. In functie de tipul si dimensiunile epulisului, sunt recomandate diferitele grade de exereze chirurgicale.
• Epulisul fibromatos. Excizia chirurgicala se dovedeste, de obicei, curativa.
• Epulisul osificat. Excizia chirurgicala este, de cele mai multe ori, curativa.
• Epulisul acantomatos. Datorita agresivitatii acestui tip de epulis, este recomandata o excizie chirurgicala mai larga si in functie de localizarea lui, poate necesita si indepartarea unei portiuni din maxilarul inferior (mandibulectomie partiala) sau din cel superior (maxilectomie).
Alimentatia este, de asemenea, o parte importanta a terapiei. Alimentele moi pot ajuta la prevenirea ulcerarii tumorii si se pot dovedi calmante dupa excizia tumorii. Radioterapia poate fi utila in cazurile inoperabile de epulis.
Ingrijirea la domiciliu
• O examinare aprofundata a cavitatii bucale trebuie efectuata in timpul fiecarui consult de rutina la clinica veterinara pentru a monitoriza recidivele.
• Este foarte important sa urmati instructiunile oferite de catre medicul vostru veterinar. O dieta moale si apele de gura speciale pot fi benefice in anumite cazuri.
• Prognosticul variaza in functie de tipul, localizarea, marimea si posibilitatea epulisului de a fi inlaturat.
• Nu se cunoaste nicio modalitate de preventie a epulisului.
