Drever

Istoric si origine
Drever este un caine rar intalnit in afara Suediei, dar este aproape la fel de popular aici ca si Labrador-ul Retriever in tara sa de origine. Intr-o perioada scurta de timp aceasta rasa a devenit cel mai popular companion al vanatorilor suedezi.
"Drev" inseamna "a vana" in suedeza, acest nume fiindu-i atribuit oficial in 1947. Drever a fost recunoscut oficial ca rasa in Canada abia in 1956. 
Acum rasa se bucura de recunoastere din partea: FCI, CKC, NKC, CKC, APRI, ACR, DRA.

Aspect si dimensiuni
Caracteristica cea mai notabila a unui Drever o reprezinta corpul lung si picioarele scurte, mostenite de la Westfalia Dachsbracke. Capul este mare, lung si bine proportionat. Ochii sunt limpezi, mereu in alerta cu pleoapele intredeschise. Desi destul de scurte, membrele anterioare sunt verticale si paralele.
Blana este groasa si neteda, in diferite culori: cafenie, neagra sau roscata, insa intotdeauna va avea marcaje albe pe fata, picioare, gat, piept si varful cozii.
Inaltimea la greaban este de 28-40 cm, iar greutatea ajunge la 14-16 kg.

Personalitate
Alert, calm sau prietenos, un Drever va da oricum tot timpul din coada.
Cele mai multe rase cu caracteristici fizice similare sunt crescute pentru un singur scop, dar Drever a fost crescut pentru a vana tot felul de animale, de la iepuri si caprioare, pana la vulpi si caprioare rosii.
Drever poate da dovada de multa rezistenta, astfel ca a devenit un caine de vanatoare popular pentru vanatorii de cerbi din nordul Norvegiei, Suediei si Finlandei (in Finlanda nu este permis pentru vanatoarea de cerbi inca, dar este folosit pentru iepuri si vulpi).
Drever are un simt al mirosului extraordinar si este un urmaritor puternic. Din cauza picioarelor sale scurte, acesta este mai lent decat alti caini de vanatoare.

Drever fost creat pentru a fi tenace la vanatoare si, prin urmare, este foarte important ca proprietarii acestei rase sa fie destul de autoritari atunci cand se ocupa de el, cu scopul de a-i arata unde este locul lui in haita umana.

Relatiile cu familia si casa

Acesti caini se adapteaza foarte bina la viata de apartament. Sunt destul de activi in interior si nu au nevoie de o curte. Au o rezistenta deosebita, iar daca nu sunt luati la vanatoare, atunci trebuie scosi la plimbare sau la alergat zilnic. Ca o completare, se vor bucura la maxim de o sesiune de joaca in parc.

Dresajul

Proprietarii care sunt determinati si constanti in adoptarea si respectarea regulilor, care afiseaza o fermitate naturala, si nu duritate, vor avea parte de tot ce este mai bun de la aceasta rasa.

Boli si afectiuni curente

Probleme de sanatate specifice nu au fost documentate pentru aceasta rasa.
Speranta de viata este de 12-14 ani.

Foto: planetdogs.it, prideiseverything.deviantart.com, agraria.org, royal-canin.at