Taxonomia
Regnul: Animalia
Increngatura: Chordata
Clasa: Aves
Ordinul: Psittaciformes
Familia: Psittaculidae
Tribul: Psittaculini
Genul: Psittacula
Specia: Psittacula krameri
Aspectul exterior si dimensiunile
Micul Alexander atinge la maturitate o dimensiune de circa 40 cm. Are o coada cu o lungime de pana la circa 18 cm, alcatuita din 12 pene, picioare gri si cioc rosu incovoiat. Lungimea unei aripi este cuprinsa intre circa 15 si 17,5 cm.
Penajul sau este verde crud, presarat cu irizatii galbene la nivelul cozii si in interiorul aripilor. De asemenea, coada prezinta si cateva pene albastre.
Totodata, masculii speciei se disting datorita cercului de culoare neagra din jurul gatului, ce se dezvolta la varsta de 3 ani, care nu este prezent la femele, nici la pui, indiferent de sex.
Micul Alexandru are la maturitate o greutate de circa 120-140 g.
In captivitate au rezultat mutatii coloristice precum Albino, Scortisoara, Albastru, Gri, Violet, Cobalt, Turcoaz, Lutino (galben) si multe altele.
Personalitatea
Micul Alexandru este o pasare foarte inteligenta, capabila sa invete pana la 250 de cuvinte, dar care se plictiseste cu usurinta. Astfel, in captivitate, este important sa beneficieze de atentie constanta din partea proprietarului pentru a deveni si ramane o pasare sociabila, docila, jucausa, deloc capricioasa.
Atunci cand este ingrijit in mod corespunzator, Micul Alexandru este o pasare foarte agreabila, care poate invata sa faca diverse trucuri. Totusi, in perioadele de imperechere, are tendinta sa devina agresiv si sa se manifeste foarte sonor.
In mediul natural, prefera traiul in grupuri. Traieste de regula in paduri, insa poate fi intalnit si in orase, in parcuri, livezi sau oriunde gaseste o sursa generoasa de hrana.
Adapostirea
Micul Alexandru ar trebui adapostit singur sau cel mult cu perechea sa, intrucat are tendinta sa dezvolte comportamente agresive vizavi de alte specii si uneori chiar si de alte exemplare ale speciei sale, in special in sezonul de imperechere.
Data fiind dimensiunea sa, Micul Alexandru se va simti confortabil intr-o colivie sau voliera inalta. Dimensiunile minime ale adapostului, pentru un singur exemplar, ar trebui sa fie de 60 cm lungime x 45 cm latime x 90 cm inaltime, cu o distanta intre zabrele nu mai mica de 1,25 cm.
Intrucat are tendinta sa se plictiseasca rapid, dar si pentru ca adora sa roada, Micul Alexandru are nevoie de stinghii si jucarii multiple care sa ii mentina viu interesul si curiozitatea. Schimbarea periodica a jucariilor ar putea fi necesara.
Colivia sau voliera trebuie plasata intr-o incapere linistita, departe de bataia directa a razelor de soare si a curentilor de aer.
Hranirea
In mediul natural, Micul Alexander se infrupta din grauntele, fructele, legumele, semintele si mugurii pe care ii gaseste. In captivitate, ideala este o dieta echilibrata, alcatuita din pelete, seminte organice si fructe si legume proaspete.
Micul Alexandru adora fructele oleaginoase, precum nucile, insa acestea ar trebui oferite doar ca gustare ori recompensa.
Nu in ultimul rand, in adapostul papagalului ar trebui sa se afle in permanenta un vas cu apa proaspata.
Reproducerea
Reproducerea unei perechi de papagali Micul Alexandru este recomandata dupa varsta de 2 ani a exemplarelor.
Pentru o reproducere reusita, partenerii trebuie sa fie sanatosi si compatibili. Prin compatibilitate se intelege capacitatea celor doua exemplare de a locui impreuna in conditii optime. In cazul in care femela devine agresiva, este indicata separarea partenerilor.
Atunci cand exemplarele prefera apropierea fizica si isi ciugulesc reciproc penele, este semn ca exista compatibilitate. Este indicata evitarea imperecherii unor exemplare de papagali inruditi, intrucat in pot aparea defecte genetice.
Femela depune ouale (intre 3 si 6) intr-un cuib special amenajat, iar dupa 23-24 de zile vor aparea si puii Micul Alexandru. Femela beneficiaza de ajutorul masculului in ingrijirea puilor.
Sexarea
Sexarea papagalilor Micul Alexandru este dificila in primii 3 ani de viata. Cum nu prezinta dimorfism sexual pana la aceasta varsta, este nevoie de un test ADN sau o endoscopie pentru stabilirea sexului.
Dupa implinirea varstei de 3 ani, masculii Micul Alexandru incep sa se diferentieze de femele prin cercul colorat care se evidentiaza in jurul gatului. Dincolo de aceste aspecte de sexare, mai sunt cateva indicii care ar putea deosebi masculii Micul Alexandru de femele:
- masculii isi infoaie penele
- masculii au un cioc usor mai mare
- femelele au picioare mai groase
Aspecte particulare
Papagalii Micul Alexandru, atat femelele, cat si masculii, pot imita vorbirea oamenilor. Intai asculta sunetele produse de o persoana, dupa care incearca sa ii imite vocea. Acesti papagali pot reproduce pana la 250 de cuvinte, dar in acelasi timp isi pot exprima emotiile intr-un mod similar oamenilor.
Chiar daca nu este atat de dornic de afectiune ca alte specii de papagali, Micul Alexandru ar trebui sa beneficieze de cel putin jumatate de ora de interactiune pe zi cu stapanul, pentru a ramane prietenos si jovial.
Micul Alexandru emite doua tipuri de triluri ascutite si puternice. Primul tril, "kii-a" sau "kii-ak", se aude in zbor sau atunci cand se afla pe crengile copacilor. Cel de-al doilea tril puternic si strident este mai lung, de tipul "kyik-kyik-kyik".
Boli si afectiuni curente
Papagalii Micul Alexandru sunt, in general, pasari rezistente in fata bolilor. Cu toate acestea, au fost identificate cateva boli la unele specii.
- pneumonia
- sarcocistoza (infectie parazita)
- aspergiloza (infectie fungica)
- hipovitaminoza A (boala care afecteaza pielea)
- psitacoza (boala cunoscuta si sub denumirea de "boala perusilor")
Un papagal Micul Alexandru este sanatos atunci cand:
- are un apetit normal
- penele sunt curate si aranjate
- ochii sunt uscati si limpezi
- ghearele nu cresc prea mult in lungime
- sunt energici si joviali
Speranta de viata
Pentru papagalii Micul Alexandru tinuti in captivitate, speranta de viata este de 30-34 de ani.
Precizare CITES
Papagalii Micul Alexandru nu sunt inclusi pe lista Conventiei CITES in ceea ce priveste speciile faunei salbatice pe cale de disparitie.
Foto: bangalore.citizenmatters.in, wikimedia.org, ibc.lynxeds.com, flickr.com, fotogaleriehasek.cz, photoree.com
