In ciuda precautiei noastre, accidentele se pot intampla si animalutele noastre de companie pot suferi arsuri complementare. Unele dintre cauze pot fi reprezentate de faptul ca animalutul de companie are posibilitatea de a ajunge la suprafetele fierbinti sau incandescente, de a calca pe asfaltul incins, de a sta prea mult in soarele puternic sau de a se apropia de gratarul incins.


Prezentare generala

Pielea este considerata cel mai mare organ al animalului si poate suferi leziuni serioase daca este arsa, chiar si intr-o proportie mai mica de 15%.
Majoritatea informatiilor cu privire la modul de ingrijire si de vindecare al arsurilor sunt extrapolate din medicina umana. In ultimii ani, progresele uriase facute in ceea ce priveste ingrijirea arsurilor in medicina umana au adus beneficii si pentru animalutele noastre de companie.
Exista o diversitate de cauze ale arsurilor termice incluzand:
•  Foc/flacare
•  Lichide fierbinti
•  Metalele fierbinti
•  Pernele de incalzire
•  Lampile de incalzire (incalzitoarele)
•  Uscatoarele de par
•  Mersul peste suprafetele fierbinti si/sau incandescente (plite, sobe, asfalt, etc.)
•  Apa fierbinte
•  Radiatia
Ca si in medicina umana, arsurile sunt clasificate. Cu toate acestea, clasificarea in cazul animalelor se bazeaza pe profunzimea si gradul leziunii. Clasificarea se face dupa cum urmeaza:
•  Arsurile de gradul I (superficiale). Numai stratul extern al pielii este afectat. Se constata inrosirea pielii, durere si tumefactie. Parul poate fi inca atasat de piele.
• Arsurile de gradul II (partial profunde). Stratul superficial si alte cateva straturi profunde ale pielii sunt afectate. Spre deosebire de cele prezente la om, aceste arsuri sunt rareori insotite de flictene. Semnele sunt reprezentate de basici, inrosire, durere si tumefactie.
•  Arsurile de gradul III (profunde). Arsura se extinde la toate straturile pielii si poate include si tesuturile de sub piele. Imediat dupa producerea arsurii, pielea poate arata ca pielea tabacita sau suprafata arsurii poate aparea alba. Clinic, se constata bule mari sub tesutul necrozat, distrugerea pielii si de cele mai multe ori, absenta durerii.
La animale, blana are rolul de a izola si proteja pielea. Din acest motiv, regiunile corporale cu mai putin par sunt predispuse lezionarii mult mai frecvent decat cele acoperite cu blana deasa. Ce ar trebui sa urmariti
•  Disparitia parului
•  Inrosirea pielii
•  Flictene
•  Denudarea pielii
Toate arsurile sunt grave si trebuie considerate urgente. Ingrijirea medicala de specialitate instituita cu promptitudine este cruciala pentru o vindecare corespunzatoare. Daca animalutul vostru de companie  s-a ars, el este susceptibil infectiei, deshidratarii si socului.

Diagnosticul
Diagnosticarea unei arsuri termice se bazeaza in primul rand pe anamneza care releva expunerea in trecut la o sursa de caldura. Daca nu sunteti martorii evenimentului in care animalutul vostru s-a ars, leziunea pielii datorate arsurii este caracteristica si poate fi diagnosticata de un medic veterinar cu experienta.
Medicul vostru veterinar va efectua un consult complet al animalutului vostru si va va adresa si cateva intrebari.
•  Ce a cauzat arsura?
•  Cat timp s-a scurs de cand s-a produs arsura?
•  La ce tratamente v-ati supus animalutul acasa pana la prezentarea la medic?
•  Cat timp a fost animalutul vostru expus sursei fierbinti?
De asemenea, examinarea interiorului cavitatii bucale este esentiala. Daca funinginea este descoperita in interiorul gurii cainelui, arsurile produse prin inhalare, precum si eventualele arsuri ale cailor respiratorii anterioare vor trebui suspectate. Aceste arsuri pot face recuperarea mult mai dificila si de lunga durata. Obiectivul principal al diagnosticului este sa determine cat de profunda este arsura. Indiferent de cauza, arsurile termice sunt tratate in mod similar.
Gradul arsurii influenteaza prognosticul si poate indica posibilitatea existentei unei disfunctii severe de organ. Arsurile care se extind pe mai mult de 20% din suprafata corporala, de regula, produc afectiuni metabolice severe. Arsurile de gradul II si III care cuprind peste 50% din suprafata corporala au putine sanse de vindecare, astfel ca euthanasia ar trebui luata in considerare.
In plus, in functie de suprafata arsurii, se poate produce socul. La pacientii cu arsuri pe peste 20% din suprafata corporala, socul se poate instala in circa 1-2 ore.
Analiza sangelui este deseori efectuata pe intreaga perioada de spitalizare, mai ales la pacientii cu arsuri profunde (de gradul II si III). Se pot constata valori anormale ale electrolitilor si ale constantelor renale. Se pot produce diferite complicatii, organele putand intra in insuficienta. Testele de sange sunt utile la depistarea organelor aflate in insuficienta, a infectiilor prezente, a anemiei, precum si a dezechilibrelor hidroelectrolitice.
Radiografiile toracice sunt efectuate pentru a determina prezenta inhalatiei asociate de fum, acumularilor de fluide la nivel pulmonar, pneumoniei sau a altor leziuni pulmonare.

Tratamentul
  Tratamentul arsurilor se bazeaza pe profunzimea arsurii.
Racirea este esentiala, dar aceasta trebuie facuta pentru o perioada de peste 30-40 minute. Este foarte tentant sa racoriti rapid animalutul ars cu gheata sau pachete de gheata, dar n-o faceti. Gheata sau pachetele cu gheata pot induce o supra-racire, scaderea brusca a temperaturii corporale si, in cel mai rau caz, aparitia degeraturilor si socul hipotermic. Folositi numai apa rece si raciti lent regiunea.
Arsurile partiale si superficiale (de gradul I) raspund bine la tratamentul local cu toaletarea plagii si aplicarea cremelor pe baza de antibiotic. In cazul acestor arsuri, parul este ras cu atentie din zona arsa, manopera ce are scopul de a facilita tratamentul si o mai buna monitorizare a vindecarii. Plaga este de regula curatata cu ajutorul clorhexidinei sau a povidonei iodine (Betadine). Cremele aplicate local pe baza de sulfadiazina de argint micronizata sunt destul de eficiente in arsuri. Majoritatea arsurilor termice superficiale pot fi tratate ambulatoriu cu restul de tratament si ingrijire efectuata la domiciliu. De asemenea, cele mai multe dintre aceste arsuri se vindeca in termen de 3-5 zile.
Arsurile partial profunde (de gradul II) situate pe peste 15% din suprafata corporala au nevoie de un tratament mai consistent constand din:
•  Spitalizarea pacientului
• Fluide administrate intravenos pentru a asigura hidratarea pacientului si necesarul acestuia de electroliti
•  Toaletarea plagilor cu clorhexidina sau Betadine
•  Schimbarea zilnica a bandajelor cu aplicarea cremelor pe baza de sulfadiazina de argint pentru a trata si preveni infectia superficiala
•  Antibiotice
Unele dintre arsurile partial profunde (peste 15% din suprafata corporala) vor necesita in cele din urma grefe de piele.
Arsurile profunde (de gradul III) au nevoie de un tratament amplu si pe o perioada de timp prelungita, tratament care poate fi destul de costisitor. Socul se poate produce in decursul primelor 1-2 ore. Asteptati-va ca medicul vostru sa discute cu voi despre gravitatea situatiei, recuperarea prelungita, precum si despre costurile pe care le implica aceste lucruri. Unii dintre proprietarii de animalute cu arsuri extinse de gradul III aleg sa le euthanasieze.
Tratamentul arsurilor profunde poate fi reprezentat de:
•  Spitalizarea de la cateva zile la cateva saptamani
•  Fluide intravenoase
•  Transfuzii de plasma sau sange pentru a contracara pierderea fluidelor. Anemia poate aparea datorita pierderii sangelui sau a unei distructii precoce a celulelor rosii ale sangelui. In cazurile grave, transfuziile de sange se pot dovedi necesare. Procentul de hematii circulante va fi monitorizat pe toata durata spitalizarii.
•  Volumul de urina eliminat va fi monitorizat mai ales la pacientii cu arsuri grave. Insuficienta renala se poate produce datorita circulatiei sangvine sarace de la nivel renal. Administrarea continua a fluidelor pe cale intravenoasa va ajuta la mentinerea in parametrii corespunzatori a fluxului sangvin la nivel renal.
• Antibioticele sunt, de regula, utilizate local, la nivelul arsurii, dar pot fi administrate si pe cale generala. Initial, antibioticele sunt evitate pentru a preveni dezvoltarea tulpinilor bacteriene rezistente. Odata stabilizat, antibioticele injectabile sau orale pot fi administrate.
•  Schimbarea zilnica a bandajelor
•  Medicatia antidureroasa (analgezicele) este foarte importanta. Arsurile sunt dureroase si multe dintre animalutele de companie arse primesc morfina, buprenorfina sau butorfanol pe tot parcursul recuperarii lor. Antiinflamatoriile pot fi, de asemenea, utile. Cel mai frecvent folosit antiinflamator este ketoprofenul. Steroizii nu sunt recomandati si sunt de regula evitati.
•  Tuburi de alimentare. Suportul nutritional este crucial la animalutul de companie cu arsuri severe. Pacientii arsi au nevoie de o crestere semnificativa a caloriilor pentru a sustine rata metabolica mai mare din timpul vindecarii. Unui animalut cu arsuri severe si dureroase ii este foarte dificil sa-si consume caloriile necesare. Din acest motiv, tuburile de alimentare sunt utilizate in mod frecvent.
•  Asistenta medicala extinsa
•  Interventiile chirugicale multiple de grefare a pielii   Ingrijirea plagii este partea cea mai intensa a ingrijirii pacientului ars. Plaga trebuie sa fie toaletata in mod repetat pentru a diminua severitatea infectiei. Bandajele repetate si unguentele pe baza de antibiotice aplicate local sunt necesare. Inlaturarea chirurgicala a tesutului mort sau infectat de pana la 3 ori pe zi va trebui efectuata pana cand plagile tind sa se vindece. Interventiile chirurgicale multiple de plasare a grefelor de piele se pot dovedi necesare pentru a desavarsi vindecarea.
Pe parcursul tratamentului, se pot produce diferite complicatii care vor face recuperarea dificila sau pot pune capat vietii animalutului de companie. Acestea sunt reprezentate de:
•  Anemie profunda
•  Insuficienta renala
•  Dezechilibre electrolitice
•  Deshidratare
•  Inanitie
•  Infectie
•  Septicemie

Supravegherea medicala continua

Pacientii arsi au nevoie de o ingrijire medicala ampla si de lunga durata. Schimbarea bandajelor si toaletarea plagilor, precum si suportul nutritional continuu sunt cruciale. Unora dintre plagile grave le pot lua luni de zile pentru a se vindeca complet. In timpul primelor 1-2 luni de vindecare, plagile trebuie monitorizate cu atentie. Cicatricile pot produce limitarea miscarii astfel ca kinetoterapia zilnica, incluzand gama de miscari pasive si active sau innotul, este necesara pentru a preveni crustizarea severa sau indurarea atunci cand cicatricile se formeaza.
Vizitele repetate la medicul veterinar sunt foarte importante. Complicatiile detectate si tratate precoce vor ajuta la accelerarea vindecarii.
Testele repetate de sange sunt necesare pentru a va asigura ca restul organismului functioneaza normal.
Interventiile chirurgicale multiple pot fi necesare pentru a ajuta la vindecarea completa a arsurii.
Ingrijirea la domiciliu si preventia
In cazul arsurilor superficiale intinse pe suprafete foarte mici, puteti aplica cu atentie apa rece pentru a opri arderea suplimentara. Cremele pe baza de antibiotic aplicate local pot ajuta vindecarea. In cazul celorlalte arsuri, se recomanda racirea usoara si imediata cu apa rece si apoi instituirea tratamentului de catre un medic veterinar. Pentru cele mai multe tipuri de arsuri nu exista o ingrijire la domiciliu. Nu folositi gheata sau pachete cu gheata. Nu aplicati unt sau orice alt produs pe arsura. De asemenea, nu puneti niciun articol de imbracaminte sau orice altceva pe arsura in afara apei reci. Multe dintre arsuri sunt accidente in adevaratul sens al cuvantului si nu pot fi prevenite. Pentru a ajuta la reducerea riscului, nu-i permiteti cainelui vostru sa hoinareasca. Supravegheati-va cainele atunci cand utilizati gratarul de barbeque si feriti-va animalutele de companie de toate articolele fierbinti sau potentialele situatii care le-ar putea provoca arsuri.