Dirofilarioza canina a devenit o afectiune foarte frecvent intalnita in multe regiuni ale lumii. Ea este produsa de viermele filarial (ca firul de ata) Dirofilaria immitis care traieste in arterele pulmonare (vasele sangvine care pornesc de la inima spre pulmoni) la majoritatea cainilor infectati. Denumirea de ”viermele inimii” (heartworm) este usor gresita intrucat numai in infectii masive, acesti viermi ajung sa populeze si inima. Totusi, prezenta acestor viermi determina solicitarea inimii si o reactie intensa in vasele sangvine, inducand problemele specifice bolii. Dirofilaria immitis este inoculata in organismul cainelui de catre tantarii infectati. Din acest motiv, dirofilarioza canina este mult mai frecvent intalnita in regiunile tropicale ale lumii, unde conditiile climatice calde si umede sunt ideale pentru supravietuirea populatiilor de tantari. Factorii predispozanti sunt reprezentati de traiul in mediul exterior. Potrivit unor studii, masculii au tendinta de a se infecta mai frecvent in comparatie cu femelele. Cel mai important factor predispozant este lipsa administrarii medicatiei preventive specifice acestei maladii. Toti caini care traiesc intr-o regiune unde dirofilarioza este prezenta, risca sa contracteze boala chiar daca traiesc exclusiv in casa.
Transmiterea bolii
Transmiterea bolii se realizeaza cand un tantar ciupeste un caine infectat si ingera larvele de Dirofilaria (microfilarii), care se gasesc in circulatia sangvina a acestuia. Cand insecta ciupeste un alt caine sau o pisica, unele larve sunt inoculate sub pielea victimei. Larvele cresc circa 3-4 luni si in cele din urma isi croiesc calea catre inima unde se transforma in adulti, astfel incat ciclul biologic se poate relua. Impactul asupra animalutului dumneavoastra de companie este variabil. Cainii pot sa nu prezinte niciun simptom de boala daca infectia este slaba sau daca s-a produs recent. In anumite cazuri, dirofilarioza poate produce o epuizare grava si in cele din urma poate fi fatala. Intrucat dirofilarioza este usor de prevenit, ea a devenit din ce in ce mai rar diagnosticata la animalutele care primesc regulat ingrijire de specialitate.
Simptome
In general, simptomele nu apar pana cand nu se produc tulburari la nivel cardiac. Cainii pot prezenta o gama larga de simptome, unii dintre ei fiind complet asimptomatici (nu prezinta simptome deloc). In general, simptomele apar datorita insuficientei cardiace si sunt reprezentate de: Tuse Tuse cu eliminarea de sange (hemoptizie) Respiratie dificila Indisponibilitatea de a se misca Semne ale insuficientei cardiace congestive drepte, care includ ascita (acumulare de lichid in cavitatea abdominala), pulsatia venelor jugulare la nivelul gatului cand cainele este in repaus sau in statiune si respiratia dificila.
Diagnosticul
Pentru a stabili diagnosticul sunt utilizate doua tipuri de teste sangvine: 1.Evidentierea microfilariilor. Este un examen de laborator utilizat pentru detectarea microfilariilor (larvele de Dirofilaria) circulante din sistemul circulator sangvin (produse de catre parazitii adulti care sunt localizati in arterele pulmonare). Acest test poate fi fie un test de filtrare pe membrana (filtru tip milipor, pori de 3-5 μ m), dupa hemoliza, cu examenul filtrului pus pe o lama si colorat cu violet de metil 0,3%, fie un test Knott (centrifugarea unei probe de sange amestecate cu formol, urmata de examinarea sedimentului la microscop). 2. Examenul serologic pentru Dirofilaria. Acest test urmareste evidentierea anticorpilor specifici prezenti in circulatia sangvina a cainelui, anticorpi dezvoltati ca reactie la prezenta dirofilariilor. Aceste teste sunt foarte sensibile si exacte. Odata diagnosticata, urmeaza stabilirea stadiului de evolutie a dirofilariozei: 1. Examinarea fizica completa. Examinarea fizica va detecta simptomele bolii si poate pune in evidenta prezenta unei alte afectiuni care evolueaza in paralel. 2. Evaluarea pacientului cu ajutorul examenelor de laborator. O hemoleucograma, un profil biochimic sangvin si un examen de urina pot fi efectuate ca un examen medical de rutina, dar si pentru a evalua rezistenta pacientului la tratament. 3. Radiografierea toracelui. Examinarea radiografiilor ii vor permite medicului dumneavostra veterinar sa stabileasca cat de grava este afectiunea si care sunt posibilitatile de tratament si sa previna proprietarii de caini cu privire la susceptibilitatea individuala a cainelui de a dezvolta complicatii consecutive tratamentului specific pentru dirofilarioza. 4. Evaluarea cordului (inimii). Aceasta examinare specifica va include o examinare ecografica cardiaca (ecocardiograma) pentru a sesiza eventuala marire a componentelor inimii sau prezenta dirofilariilor in interiorul inimii. O electrocardiograma inregistreaza activitatea electrica a inimii si precizeaza ritmul cardiac. Electrocardiograma poate fi recomandata daca exista orice semn care sa ateste ca dirofilarioza este avansata. Ecocardiograma si electrocardiograma nu fac parte din evaluarea de rutina a dirofilariozei.
Tratamentul
Tratamentul cuprinde 2 faze: 1.Distrugerea dirofilariilor adulte (terapia cu adulticide) Exista doua substante principale administrate de catre medicii veterinari in cadrul terapiei cu adulticide: Melarsomina (Immiticide) – acest medicament este administrat intramuscular profund in musculatura lombara, fie in doua zile (o inoculare pe zi, doua zile consecutiv), fie la pacientii cu o forma mai severa, intr-un protocol disociat (o inoculare, urmata la o luna mai tarziu de doua inoculari consecutive, la interval de o zi una de alta, insumand un numar de 3 injectii). Produsul Immiticide este la ora actuala cel mai utilizat medicament in tratarea dirofilariozei. Thiacetarsamida sodica (Caparsolate, Filoramide) – acest medicament se administreaza intravenos. Cea mai uzitata schema de tratament este administrarea a doua injectii pe zi la interval de 8 ore, doua zile consecutiv, insumand un numar de 4 injectii. 2.Distrugerea microfilariilor (larvelor) Acest lucru este efectuat numai la cainii cu testul filarial pozitiv. Substantele microfilaricide sunt administrate la o luna de la terminarea tratamentului adulticid: Milbemicina (Interceptor) - este un medicament care se administreaza lunar pentru a preveni infectarea cu Dirofilaria spp. si care este eficient in distrugerea microfilariilor. Ivermectina (Ivomec) - o forma concentrata a acestui medicament este administrata pentru a ucide microfilariile.
Ingrijirea la domiciliu
1. Miscarea strict restrictionata. ACEASTA ESTE CEA MAI IMPORTANTA PARTE A PROCESULUI DE TRATARE A BOLII. Cainii care au fost tratati pentru dirofilarioza trebuie sa beneficieze de un minim regim de miscare circa patru saptamani dupa efectuarea tratamentului. Ideal ar fi ca pacientul sa fie restrictionat la cusca. In cazul cainilor hiperactivi, este foarte probabil sa fie necesara utilizarea unui sedativ pentru a atinge acest obiectiv deosebit de important. Restrictionarea miscarii este atat de importanta deoarece pe masura ce medicamentele ucid dirofilariile situate in artere, viermii se pot desprinde si antrenati de torentul sangvin pot bloca anumite vase de sange (tromboembolism pulmonar – PTE). Tromboembolismul pulmonar induce oprirea circulatiei sangvine pe o portiune de pulmon (infarct pulmonar). Mentinand cainele linistit, in repaus, i se acorda organismului timpul necesar pentru a descompune si a „absorbi” viermii morti. 2. Aspirina. In anumite cazuri de dirofilarioza, pot fi prescrise doze reduse de aspirina cu rol antiinflamator pentru a minimaliza reactia pulmonilor consecutiva distrugerii viermilor. 3. Prednisonul. Este administrat anterior tratamentului specific numai daca se sesizeaza o inflamatie pulmonara puternica si tusea severa. Prednisonul se va administra dupa tratamentul specific numai pentru a trata complicatiile mentionate ulterior. 4. Urmariti aparitia eventualelor complicatii. Complicatia majora consecutiva tratamentului specific este tromboembolismul pulmonar. Tromboembolismul pulmonar se asociaza cu sindromul febril, respiratia dificila sau intensificata si tuse. In cazul sesizarea oricaruia dintre aceste semne clinice, pacientul va necesita o vizita la medicul veterinar. In forma sa cea mai severa, tromboembolismul pulmonar poate induce moartea subita. Durerea lombara este adesea semnalata ca o complicatie minora secundara injectarii medicamentului Immiticide in musculatura lombara.
Preventia
Prevenirea dirofilariozei este facila si ar trebui initiata in cazul tututor cainilor. Medicamentele folosite in preventia boli pot fi administrate lunar sau zilnic. Medicamentele preventive lunare: Milbemicina oxima (Interceptor Flavor Tabs, Sentinel Flavor Tabs) Ivermectina (Heartgard, Cardomec) Selamectina (Revolution) Medicamente preventive zilnice: Dietilcarbamazina DEC (Decacide, Nemacide). Utilizarea acestor medicamente cu administrare zilnica a fost inlocuita aproape in totalitate de medicamentele preventive lunare. Desi dietilcarbamazina este eficienta si formele farmaceutice nemasticabile nu sunt costisitoare, ea trebuie administrata zilnic in timpul sezonului estival si daca vreuna dintre doze este omisa, testul pentru evidentierea microfilariilor trebuie sa fie repetat inainte de reinceperea tratamentului.
