Tineretea mea a fost marcata de idei revolutionare. In anii copilariei si adolescentei mele, cincinalul in patru ani si jumatate era un tel atins cu religiozitate de marea majoritate a intreprinderilor socialiste. Se lupta impotriva imperialismului si fascismului, prin productii record. "œTarii cat mai mult carbune"ÂÂ, zeci de tone la hectar, proletari, CAP-isti, toti luptam impotriva cotropitorilor fascisti/imperialisti/capitalisti, care, bineinteles , erau toti falimentari si in pragul colapsului.
Toata aceasta lupta sa ducea bineinteles cu resurse primare. Carbune, petrol, minereuri feroase si neferoase, rute de transport ce brazdau tara in toate directiile. Minele, carierele, canalele navigabile, transportul auto, toate construite in mare viteza, in totala ignoranta cu repercusiunile pe termen lung asupra faunei si florei. Combinate siderurgice si rafinarii deversau in aer si apa mii de tone de deseuri toxice. Copsa Mica a devenit un oras in care practic toti locuitorii resimt in masura mai mare sau mai mica anii de poluare cu plumb. Peste Resita se aseza cenusa fina cand batea vantul dinspre combinat.
Secarea Baltii Brailei s-a facut in disperarea de a obtine recolte cat mai mari, nici un moment nu s-a gandit cineva la ecosistemul distrus. Delta trebuia sa produca , notiunea de rezervatie fiind din ce in ce mai palida in fata ratiunilor economice. Caci razboiul se duce prin productie, tovarasi, nu prin parcuri si zone protejate.
Perioada ’90-2007 sa poluam bine, dar cu comision!
Dupa 1989, problema s-a adancit si mai tare. In haosul legislative si institutional postdecembrist, fiecare facea cam ce-l taia capul. Notiunea de mediu plutea, era un concept abstract, la fel ca si proprietatea, respectul fata de lege, respectul fata de semenii tai, grija pentru generatiile viitoare.
Ultimii ani se remarca prin demararea unor proiecte la fel de periculoase pentru mediu. Gabriel- Rosia Montana incearca sa ne convinga ca extragerea aurului si argintului va creea locuri de munca. Asa este si suntem recunoscatori investitorilor canadieni. Singura problema o constituie metoda de extragere, si anume cianura folosita. La ce bun 1500 de locuri de munca pentru 10 ani daca in urma proiectului va ramane o mare de cianuri, un adevarat desert post atomic? Si ca sa clarificam situatia, EU nu recomanda aceasta metoda, chiar o interzice pe teritoriul sau. Dar ce ne pasa noua de EU? Ca doar nu facem parte din Uniunea Europeana....sau parca da?
O alta initiativa o reprezinta canalul Bastroe.... o incercare a vecinei si prietenei Ukraina de a devia traficul de pe Sulina. Problema o reprezinta modificarea fluxului apei prin cresterea debiului in anumite zone si implicit inundarea lor, precum si scaderea in alte zone si secarea lor implicita. O grava imixtiune in ecosistemul si asa fragil al Deltei Dunarii. Dar Ukraina nu este parte din Uniunea Europeana (si noi nu avem un factor politic suficient de..."interesat" pentru protejarea zonei respective). Lobbyul nostru este minunat, dar total ineficient. Poate pentru ca lobby nu se face prin scrisori, si cu zimbete mieroase. Fratele nostru ukrainean mosteneste mentalitatea sovietica si aplica principiile invatate cu succes la scoala lui Stalin.
DN66A reprezinta autostrada ce va lega Caras-Severin de Valea Jiului. Un proiect ambitios ce va ajuta zona si asa afectata in dezvoltarea economica. Faptul ca trece prin Parcul National Retezat pare a nu avea nici o importanta. Contructorii s-au apucat de constructii inainte de a avea toate autorizatiile.... ca doar legile romanesti sunt pentru bulgari, nu? Garda de mediu a dat amenzi, insa vizita Presedintelui Basescu si incurajarile sale au avut darul de a reporni lucrul, chiar daca avizele de la Garda de Mediu inca nu au sosit.
Greenpeace si WWF sau "gherilla verde".
Greenpeace si WWF dupa cca 30 de ani de lupta au reusit la nivel mondial sa atraga atentia asupra modificarilor de mediu, incalzirii globale si poluarii pe care omul, in revolutia tehnologica inceputa in urma cu 100 de ani a produs-o. Sute de specii de animale si plante au disparut sa au ajuns la limita extinctiei. In Romania, pentru toate proiectele de mai sus si pentru multe altele, ONG-urile au depus petitii, au organizat marsuri, lanturi umane. Ineficient din pacate. Cei care conduc gasesc interesul financiar deasupra celui ecologic. Marea masa a populatiei e mai degraba interesata de escapadele cu iz de Kennedy ale cuplului Basescu-Udrea, de sterilul razboi al biletelelor, de cine si cui mai face o aroganta, de ultima etapa din campionat si de ultima emisiune La bloc sau Surprize-Surprize.
Nu este de ajuns sa aruncam fiecare hartia sau tigarea la cos, desi si la acest capitol stam destul de rau, ci trebuie sa constientizam ca, desi Rosia Montana sau Delta se afla la sute de km de noi, aceste proiecte ne vor afecta major in viitor. Atitudinea "œverde" este una normala, iar cei care militeaza activ nu sunt doar niste zurbagii cu prea mult timp liber sau niste "œindoctrinati"ÂÂ, ci oameni care constientizeaza responsabilitatea zilei de maine nu doar pentru ei ci si pentru cei din jur.
