Nu exista absolut nicio regula in ceea ce priveste cat de lunga ar trebui sa fie perioada de hibernare a broastelor testoase crescute in captivitate. Vorbind la general, hibernarea de interior va avea loc intre jumatatea lunii octombrie si sfarsitul lui martie. Animalutele mici sau tinere vor hiberna timp de 8-10 saptamani, dar perioada de 6 saptamani poate fi mai potrivita. Reptilele mai mari (in principal, speciile de Testudo) isi pot petrece pana la 12-14 saptamani in hibernare. Broastele testoase cutie din sudul si sud-estul Statelor Unite vor avea nevoie de putin timp pentru hibernare, undeva intre 4 si 6 saptamani.
O anumita perioada de hibernare este in mod clar benefica pentru animalutul vostru de companie si in timp ce animalele ar trebui trezite la primul semn de ingrijorare, daca o testoasa o duce bine si pierde exact atat cat v-ati astepta din greutatea sa corporala, nu exista niciun motiv pentru care ar trebui sa puneti capat mai devreme perioadei de hibernare. Faceti-va notite atente in ceea ce privesc pierderile in greutate ale testoasei voastre. Pana la sfarsitul hibernarii, o broasca testoasa adulta nu ar trebui sa piarda mai mult de 6-7% din greutatea ei dinainte de hibernare. Din aceste considerente, testoasele vor trebui cantarite si examinate cu regularitate pe timpul hibernarii.
Ar trebui sa-ti trezesti animalutul daca incepe sa prezinte semne de activitate, daca si-a petrecut un timp rezonabil hibernand sau daca prezinta semne ale unei probleme de sanatate. De asemenea, ar trebui sa-ti trezesti reptila daca pierderea ei in greutate se apropie de limita voastra de confort (ea poate ca nu si-a stocat suficienta grasime pentru o perioada prelungita de somn).
Dupa ce scoateti testoasa din hibernaculumul ei (adapostul in care ea a hibernat), tineti-o la temperatura camerei pentru cateva ore. Aceasta perioada va imita timpul care i-ar fi luat ei in salbaticie sa iasa din scorbura, la lumina solara calduta si stralucitoare. Dupa, puteti s-o mutati in terariul sau acvariu ei, dar va trebui sa o mentineti in zona ei preferata de temperatura optima. Scufundati-o zilnic in apa calduta pentru circa o saptamana, perioada in care ea ar trebui sa-si reia obiceiurile normale si va reincepe sa manance in 3-4 zile.
Folositi apa calduta, care va fi introdusa intr-un recipient astfel incat apa sa nu depaseasca barbia testoasei. Reptila va fi mentinuta in apa pentru reprize de 20-30 minute, zilnic. Aceasta imbaiere o va incuraja pe testoasa voastra sa-si elimine reziduurile pe care le-a acumulat in corpul ei in timpul hibernarii. Acumularea dejectiilor in colon si vezica urinara poate conduce la eliberarea toxinelor in organismul animalutului, la incapacitatea de a tranzita materiile fecale uscate si dure, precum si la dezvoltarea pietrelor vezicale si a gutei. Avand in vedere ca multe broaste testoase provin din regiuni ale lumii in care resursele de apa sunt reduse, de cele mai multe ori acestea nu vor urina pana nu vor stii cu certitudine ca beneficiaza de o sursa de apa. Aceasta este o metoda de conservare a apei. Spreierea (cu ajutorul unei sticle cu pulverizator) cel putin o data pe zi are rolul de a creste nivelele de umiditate din mediul de viata a testoasei si, prin simularea ploilor, va incuraja reptila sa manance, sa bea si sa-si evacueze dejectiile.
Multe dintre testoasele care nu mananca in 3-4 zile, fie nu beneficiaza de un regim de caldura adecvat, fie nu sunt expuse suficient unei surse de lumina stralucitoare. Un bec incalzitor cu lumina focalizata este recomandat. Aceste conditii sunt necesare pentru a stimula reptila sa-si consume hrana. In salbaticie, animalutul vostru isi va face aparitia din scorbura lui rece si intunecoasa in lumina solara stralucitoare si se va incalzi tolanindu-se in razele soarelui. O camera incalzita (in general, nu mai calda de 200C) si iluminata pur si simplu nu reuseste sa mimeze mediul natural al animalutului. Daca testoasa voastra nu prezinta niciun semn clar de boala si se comporta normal, exceptie facand faptul ca ea nu mananca, primul pas ar fi sa va revizuiti tehnicile de crestere. In mod particular, acordati atentie temperaturii produse de sursa de iluminat, prezentei unui „punct fierbinte" focal (pentru incalzire) si fotoperioadei (numarul de ore de lumina si de intuneric recomandate).
Imposibilitatea de a manca este probabil problema cel mai frecvent intalnita, post-hibernare. Daca nu puteti detecta nicio problema in mediul de viata al testoasei voastre, daca animalutul prezinta orice alte semne ale unei probleme de sanatate sau daca ea nu incepe sa manance in urmatoarele 4-5 zile de la corectarea problemelor de ingrijire, o vizita la medicul veterinar specialist este justificata.
Conditiile frecvent asociate cu hibernarea sunt reprezentate de degeraturile ochilor si ale membrelor, leziunile produse de pradatori (rozatoare, ratoni), plagi sau ulcere corneene datorate asternutului grosier, pneumonie si pierderea excesiva in greutate. Sistemul imunitar reptilian nu functioneaza la parametrii optimi la temperaturile necesare pentru hibernare. Reptilele isi ascund starile de boala foarte eficient si multe dintre ele prezinta forme subclinice (neevidente) de boala atunci cand intra in hibernare. Prin urmare, boala se poate agrava in timpul hibernarii.
Orice semn de boala, cum ar fi zgomotele respiratorii, secretiile oculare, nazale si de la nivelul cavitatii bucale, imposibilitatea de a manca sau comportamentul anormal, plagile sau ranile, justifica solicitarea sfatului unui medic veterinar. Daca totul decurge bine si animalutul vostru reincepe sa manance si sa se comporte normal, saptamanile imediat urmatoare iesirii din hibernare reprezinta un moment propice pentru programarea unui consult amanuntit cu medicul vostru veterinar specialist in reptile. El sau ea poate detecta motivul ingrijorarii voastre in urma examinarii fizice sau va va putea face anumite sugestii in ceea ce priveste intretinerea pentru sezonul urmator. Deparazitarea sau testele de sange pot fi bine-venite in acest moment. Constatarile consultului furnizeaza informatii valoroase, in special daca acestea sunt comparate cu cele din anii anteriori.