Comportamentul sexual si comportamentele asociate celui sexual sunt importante atat pentru masculi cat si pentru femele cat priveste procreerea. Este foarte important sa intelegeti maniera in care aceste comportamente se manifesta la adulti si de ce nu intotdeauna ele nu sunt complet abolite prin sterilizare (castrare). De asemenea, este important de mentionat ca aceste comportamente dimorfice din punct de vedere sexual (comportamente considerate specifice unui anumit sex) nu sunt specifice masculilor sau femelelor. Mai degraba, aceste comportamente se exprima intr-un grad mai mare la un anumit sex sau la celalalt.
Comportamentul sexual la femele
In general, femelele ating pubertatea in jurul varstei de 3-9 luni, desi maturitatea sexuala se poate produce mai tarziu la animalele salbatice. Pisicile sunt poliestrice, ceea ce inseamna ca ele intra in calduri de mai multe ori pe parcursul anului. In conditii naturale, majoritatea pisicilor intra in calduri in ianuarie-martie si inca o data in mai-iunie in emisfera nordica. Cu toate acestea, exista destule variatii individuale. Ciclurile sexuale sunt influentate de durata zi-lumina. Pisicile crescute in casa expuse iluminatului artificial pot intra in estru tot timpul anului daca nu se imperecheaza. Cand femelele sunt in estru (in calduri), ele devin extrem de afectuoase si se freaca cu corpul de diferite obiecte si persoane mai mult decat in mod obisnuit. In timpul estrului se constata o crestere graduala a estrogenului in circulatia sangvina. Vulva este tumefiata, congestionata si din ea se scurge o secretie sangvinolenta, care se observa rar deoarece pisica o curata cu promptitudine. Pe masura ce estrul progreseaza, pisica se manifesta prin frecarea de podele, act intrerupt frecvent de rostogoliri, de ghemuiri, de miscari spontane ale membrelor posterioare si de miscari energice din coada. Daca este mangaiata pe spate, ea abordeaza o pozitie lordozata, isi indeparteaza picioarele si-si ridica coada pentru a-si expune regiunea genitala care se contracta ritmic. Vocalizele variind de la un tors slab pana la miorlaituri guturale acompaniaza comportamentul sexual al femelei. In anumite situatii, s-a sesizat ca femela are tendita de a urina in cantitati mici in locuri neobisnuite.
Comportamentul sexual la masculi
Masculii devin maturi din punct de vedere sexual in jurul varstei de 7-12 luni. Masculii salbatici este posibil sa nu se maturizeze complet pana nu au varsta de 15-18 luni. Masculii necastrati trec in primavara printr-o perioada de excitatie sexuala sau de rut, care se diminueaza pana la un nivel mai scazut al activitatii sexuale in timpul toamnei. In timpul perioadei de rut, masculii spreiaza cu urina suprafetele verticale, sunt mereu agitati, uneori chiar agresivi, dand energic din picioarele din spate si din varful cozii. Masculii crescuti afara se angajeaza in mult mai multe lupte in timpul rutului decat in mod obisnuit.
Comportamentul de imperechere
Cand femela intra in calduri, mirosul si vocalizele ei dau vestea in intreaga vecinatate. Daca motanii culeg indiciile, ei se vor strange in jurul femelelor si se angajeaza in lupte violente si zgomotoase cu rivali lor. Curtarea dintre masculi si femela este supusa ritualurilor si poate dura cateva ore inainte de copulatia propriu-zisa. Pisicile care urmeaza sa se imperecheze initiaza un comportament de urmarire si evitare. Indata ce femela este pregatita pentru a se imperechea, ea va adopta pozitia lordozata tipica. Incercarile premature din partea mascului de a se imperechea se vor solda cu un raspuns extrem de agresiv din partea femelei. Cand ambii parteneri sunt pregatiti, masculul apuca femela de pielea din regiunea cefei. In momentul ejacularii, femela emite un planset ascutit si prelung, suiera si se repede agresiv la mascul. Se presupune ca agresiunea femelei ar fi un raspuns la durere provocata de retragerea penisului ale carui papile (cheti) ii lezioneaza mucoasa vaginala. Se crede de asemenea ca aceste papile de pe penisul mascului ajuta la inducerea ovulatiei, punctul biologic culminant al episodului montei. Dupa imperechere, pisica se rostogoleste pe sol intr-un fel de extazie, timp in care masculul se retrage la o distanta apreciabila pentru a se toaleta. Monta este deseori repetata de mai multe ori, astfel ca femelele se pot imperechea cu mai mult de un mascul in timpul unui singur ciclu de calduri. Imediat ce femela iese din calduri, masculii se indeparteaza. Motanii nu participa in mod obisnuit la ingrijirea puilor. Dupa atatea informatii utile, probabil ca va veti intreba daca exista si vreo rezolvare a problemei. Pai, exista trei solutii: darea companioanelor dumneavostra la monta, utilizarea tratamentului contraceptiv si nu in ultimul rand sterilizarea sau castrarea. In cazul exemplarelor valoroase, precum si a acelora pe care proprietarii, din varii motive, isi doresc sa le imperecheze, montarea este cea mai indicata solutie. In situatia in care doriti sa va montati pisica la un ciclu de calduri urmator, atunci tratamentul contraceptiv este cel indicat, dar nu uitati ca orice tratament hormonal are si repercusiunile lui. Daca ar fi sa-mi cereti mie parea, o felina splendida, europeana cu parul scurt, negru cu alb, si avizata sa dau sfaturi avand o anumita etate, respectiv 12 ani, si o experienta de viata bogata, eu v-as sfatui sa optati pentru sterilizare. Conform ultimelor cercetari din domeniu medical veterinar si uman s-a constatat ca sterilizarea femelelor de pisica are numeroase avantaje. Mai exact, diminueaza incidenta tumorilor mamare si ale aparatului genital, elimina posibilitatea aparitiei infectiilor uterine, lactatiilor si gestatiilor false, modeleaza temperamentul felinei si creste considerabil speranta de viata a companioanei dumneavoastra. In ceea ce priveste masculii, decizia de a-i castra este luata de cele mai multe ori datorita obiceiurilor lor de a spreia diferite zone si obiecte din mediul lor de viata spre exasperarea stapanilor lor. Castrarea masculilor este mai mult sau mai putin recomandata. Motivul principal pentru care eu una nu o recomand decat in ultima instanta este faptul ca, ulterior acestei interventii, creste incidenta urolitiazei renale si vezicale.
