Origine si habitat
Tritonul dobrogean este o specie de salamandra, raspandita in apele Dunarii si in tari precum Austria, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria, Moldova, Romania, Serbia, Slovacia si Ucraina.
Habitatul sau il constituie padurile, stepele si pasunile din zonele cu clima temperata, cat si apele (rauri, fluvii, lacuri, mlastini) din aceleasi regiuni. Incadrarea tritonului dobrogean pe lista de specii amenintate cu disparitia este cauzata, in principal, de reducerea habitatului sau.
In Romania, tritonul dobrogean este raspandit din zona subcarpatica pana in cea de campie, fiind intalnit in apropierea apelor, intrucat este o specie de triton predominant acvatica.
Clasificarea
Regnul Animalia
Increngatura Chordata
Clasa Amphibia
Ordinul Caudata
Familia Salamandridae
Genul Triturus
Specia Triturus dobrogicus
Aspectul exterior si dimensiunile
Tritonul dobrogean este confundat adesea cu tritonul cu creasta (Triturus cristatus), singurele deosebiri evidente intre cele doua specii de tritoni fiind lungimea picioarelor si coloratia distincta a barbiei.
Dimensiunile tritonului dobrogean sunt cuprinse intre 13 si 18 cm. Are trupul zvelt, capul alungit si o creasta dorsala de dimensiuni reduse. In cazul masculului, creasta dorsala capata dimensiuni impresionante in perioada de reproducere, fenomenul fiind valabil si pentru creasta caudala.
Coloritul tritonului dobrogean este deosebit. Trupul sau cafeniu este presarat cu pete de culoare neagra. Partea ventrala are un colorit ce variaza de la galben la portocaliu-rosiatic si este acoperita de o puzderie de puncte negricioase. Barbia sa este alba, in timp ce gusa este neagra, acoperita cu pete albe.
Specia prezinta dimorfism sexual, masculii de triton dobrogean avand creste dorsale mai pronuntate decat cele ale femelelor.
Achizitionarea
Tritonul dobrogean poate fi crescut in captivitate. De regula, pentru un numar de 2 pana la 4 exemplare este necesar un acvariu cu o capacitate de aproximativ 55 l. Totodata, intrucat tritonul dobrogean este o specie semiacvatica, ii poate fi pus la dispozitie si un spatiu non-acvatic, acoperit cu rumegus si pietricele, printre care tritonul sa se poata ascunde.
Temperatura apei din interiorul acvariului ar trebui sa nu fie niciodata mai scazuta de 15 C. Cat despre iluminatul acestui recipient, se recomanda folosirea unui bec fluorescent cu putere scazuta.
Pentru a evita imbolnavirea tritonului dobrogean, este important ca apa din acvariu sa fie filtrata sau partial inlocuita in fiecare zi. In acest fel, se evita acumularea de bacterii daunatoare si de amoniac, care pot pune in pericol sanatatea animalului de companie.
Totodata, intreg acvariul si elementele sale componente trebuie igienizate temeinic cu dezinfectant la fiecare 2-3 saptamani.
Hranirea
Tritonul dobrogean este o reptila cu un meniu variat din care nu lipsesc insectele artropode, ramele ori limacsii si chiar si alti tritoni!Larvele de triton se hranesc, de regula, cu mormoloci, insecte, viermi si larve de insecte.
Aspecte particulare
Tritonul dobrogean se imperecheaza in lunile de primavara, din aprilie pana in mai, in mediul acvatic (de regula, in ape statatoare, precum mici lacuri ori balti).
Imperecherea propriu-zisa este precedata de un ritual nuptial, realizat de mascul, care in perioada de reproducere dezvolta un aspect specific, suferind modificari ale crestelor dorsale si caudale. La incheierea ritualului, masculul triton dobrogean depune in calea femelei o capsula cu spermatozoizi, denumita spermatofor, eliminata de cloaca.
Apoi, se deplaseaza cu blandete in apropierea ei, pentru a se asigura ca spermatoforul va ajunge in zona cloacai femelei si, asfel, va avea loc fecundarea.
Femela triton dobrogean depune un numar impresionant de oua (pana la cateva sute) pe suprafata plantelor acvatice, dintre care insa doar foarte putine se vor dezvolta. Explicatia consta in existenta unei mutatii genetice, care se manifesta frecvent. Ouale au forma sferica si un diametru de maxim 4 mm.
Larvele de triton dobrogean ies dupa circa 13 zile si, in primele luni de viata, se dezvolta strict in mediul acvatic. Daca in momentul eclozarii au o dimensiune de circa 10 mm, dupa trei luni, lungimea lor este de circa 5 - 8 cm.
Cat inca sunt tineri, tritonii dobrogeni risca sa cada prada pestilor din apele in care vietuiesc. Dupa metamorfozare (la varsta de aproximativ 4 luni), micii tritoni dobrogeni se muta pe uscat, unde isi duc existenta pana cand sunt pregatiti sa se imperecheze - la varsta de circa 2 - 3 ani.
In perioada octombrie - martie, tritonul dobrogean se ascunde sub pietre, buturugi ori in mlastini si hiberneaza. De regula, se intoarce an de an in acelasi loc de imperechere.
Speciile apartinand genului Triturus, din care face parte si tritonul dobrogean, au capacitatea de a-si regenera membrele amputate. Aceasta abilitate este valabila in special in cazul membrelor posterioare si descreste odata cu inaintarea in varsta.
Relatia cu oamenii
Tritonul dobrogean este crescut si in captivitate, in calitate de animal de companie, insa fenomenul nu este foarte raspandit, in mare parte din cauza numarului tot mai mic de exemplare existente in salbaticie.
Boli si afectiuni curente
In captivitate, tritonul dobrogean poate suferi accidentari care, ulterior, sa determine probleme suplimentare de sanatate. Un exemplar de triton dobrogean sanatos nu ar trebui sa prezinte pete si alte semne, cu colorit variat, care nu se regasesc in mod obisnuit pe suprafata corpului sau. Prezenta acestora ar putea indica boli de natura fungica, printre altele.
Totodata, pielea tritonului ar trebui sa fie lucioasa, sa nu prezinte cute ori asperitati.
Speranta de viata a tritonului dobrogean este foarte variabila. De regula, tritonul dobrogean nu traieste mai mult de 10 ani. Cu toate acestea, exista exemplare care pot atinge si varsta de 30 de ani (in captivitate, cu precadere).
Foto: calphotos.berkeley.edu, wdfw.wa.gov,
