Intoxicatia provocata de antiinflamatoarele ne/steroidiene are loc de obicei prin supradozajul unei clase de medicamente, numite in mod normal AINS (antiinflamatoare ne/steroidiene). Intoxicatia poate sa apara fie ca e vorba de AINS destinate uzului uman sau celui veterinar. Intoxicarea poate surveni fie in urma ingestiei unei singure doze mari, sau supradoza (intoxicatie acuta), sau in urma a zile, saptamani sau luni intregi de tratament cu doze terapeutice (intoxicatie cronica).

Semnalmente:
Inapetenta, voma, scaune negricioase (melena), vomitarea unor granule negre (precum boabele de cafea), activitate scazuta, deshidratare, cresterea consumului de apa, cresterea sau scaderea urinarii, icter (culoare galbena a pielii si mucoaselor), posibil durere abdominala.

Incidenta:
Incidenta este necunoscuta, insa supradozele cu AINS sunt cunoscute a fi cele mai comune supradoze la caini ce implica medicamente de uz uman.

Raspandire:
Nu exista predilectie de ordin geografic la aceasta boala.

Semne Medicale:
Asezarea in pozitia culcat, poate aparea socul daca pacientul are ulcer perforat. Durerea abdominala insotita de peritonita chimica sau septica, sangerari sau echimoze, cu disfunctii grave ale ficatului, ameteala, atacuri apoplectice sau moarte subita.

Cauze:
Antiinflamatoare ne-steroidiene. Cateva dintre medicamentele obisnuite de uz uman sunt Advil (ibuprofen), Aleve (naproxen) si Aspirina (acid acetilsalicilic), iar dintre cele de uz veterinar se pot enumera Rimadyl (carprofen), Metacam (meloxicam), Deramaxx (deracoxib) si Previcox (firocoxib).

Diagnostic:
Alte cauze ale ulcerului intestinal (corticosteroizi, Bola Cushing, ingestia de substante caustice). Colaps renal acut din alte cauze (ingestia de antigel, episod acut de colaps renal, pielonefrita (infectia rinichiului), leptospiroza, ingestia altor toxine, intoxicatia cu struguri/stafide, intoxicatia cu plante la pisici). Alte cauze pentru nivelul ridicat al bilirubnei si enzimelor hepatice (blocaj biliar, boli endcrine precum boala Cushing la caini, lipidoza hepatica la pisici, leptospiroza, hemoliza si colangiolita, colangiohepatita).

Tratament acasa:
Tratamentul medicamentos gastroprotector (medicatie care ajuta la protejarea stomacului) este in general recomandat. Daca apar ulcere gastrice, un regim special, cu alimente care sa nu irite mucoasa gastirca pote fi recomandat. Daca ficatul a fost grav afectat, va fi recomandat un tratment cu vitamina K pe cale orala pentru animale, care va fi continuat si acasa, vitamina k fiind esentiala ficatului pentru producerea factorilor de coagulare.

Tratament medical:
Daca expunerea este acuta si recenta, se recomanda decontaminarea. Aceasta poate include si producerea vomei si/sau administrarea de pulbere de carbune activat (un agent care fixeaza medicamentul si previne absorbtia in sange). Se poate recomanda un tratament de sustinere pentru rinichi, care poate include perfuzii administrate intravenos, gastroprotectoare (medicamente care protejeaza stomacul) precum si tratament de sustinere pentru ficat. In cazuri extreme, unele animale de companie pot necesita masuri de urgenta pentru a le salva viata.

Documentatie:
Prognosticul este excelent la cazurile usoare de iritatie gastrica si ulceratii medii, mai ales daca primesc un tratament potrivit. Daca exista o perforatie gastrica (ulceratie completa a peretelui gastric care produce o gaura), prognosticul este rezervat spre negativ. Efectele AINS asupra rinichilor sunt reversibile daca sunt identificate in stadiile incipiente si se intervine cu un tratament agresiv. Daca este afectat ficatul, prognosticul este bun atunci cand este intrerupt tratamentul pentru AINS si se continua cu tratament de sustinere. Posibilele complicatii includ leziuni grave la rinichi care duc la insuficienta renala cronica sau colaps renal precum si la insuficienta hepatica. Aceste animale ar putea avea nevoie de un tratament pe termen lung.