Ultimele sfaturi din partea specialistilor in etica animalelor arata ca grija fata de prietenii nostri necuvantatori trebuie sa se manifeste nu numai la nivel de protectie, afectiune si hrana, ci si la nivel de limbaj. Recent, un editorial din primul numar al revistei "Journal of Animal Ethics" aduce in dezbatere o dilema cu privire la modul in care vorbim cu si despre animalele noastre: mai precis, cum le jignim si le denigram fara sa ne dam seama
Un prestigios profesor de la Oxford aduce in discutie faptul ca multi ne referim la animale ca fiind o fiinta inferioara: acesta sugereaza sa renuntam la termeni precum "salbaticiune", "bestie", "oratanie" sau altele asemenea. Mai mult, merge si mai departe si ne sfatuieste sa renuntam si la termenul de "stapan", atunci cand ne referim la animale: mai curand, animalele pe care le tinem langa casa ne sunt "animale de companie", iar noi suntem "ingrijitori ai animalelor". Cu siguranta ca, pentru unii, aceste teorii par un exces de zel in domeniul politically correct. Pentru altii insa, discursul pare sa exprime un mod firesc de a vedea lucrurile.
Asta pentru ca cei apropiati animalelor vor intelege ca, deseori, atitudinea omului lasa mult de dorit. Grivei nu se va simti niciodata insultat pentru ca ii spui "potaie", probabil ca nu va intelege niciodata ce spui. Insa cu siguranta, sansele ca in jurul tau sa ai un animal sanatos si fericit cresc daca folosesti un limbaj civilizat. Animalul intelege mai degraba actiuni decat cuvinte, insa poate cu siguranta sa inteleaga care este atitudinea unui om fata de el.
Un exemplu concret este cainele vecinilor, care adus de mic in casa, a fost numit "Rex", familia crezand ca este mascul. Ulterior, cand s-a dovedit ca este catelusa, numele i-a fost schimbat de mai multe ori, motiv pentru care aceasta raspundea la orice nume, atata vreme cat i se oferea atentie de catre persoanele din casa. De remarcat ca micuta raspundea pozitiv cand se vorbea frumos cu ea si stia imediat cand este certata din vreun motiv. Animalul raspunde la tonul vocii stapanului, la atitudinea sa, la pozitia corpului. Iar o atitudine dispretuitoare sau agresiva va fi imediat depistata.
Poate ca cea mai mare problema aici este insa cea legata de mesajul pe care il transmiti cu privire la animale. Daca eu, ca parinte, spre exemplu, folosesc cuvinte urate pentru a ma referi la un animal, cum va construi copilul relatia sa cu animalele? Le va considera prieteni sau doar fiinte inferioare, de care poti dispune cum iti doresti? Mesajul se transmite la copii, la alti membri ai familiei sau in locul de munca. Iar oamenii preiau, de foarte multe ori, fara sa-si dea seama, mesaje si atitudini care nu le sunt proprii.
Limba romana, ca si alte limbi, este presarata pe nedrept cu expresii care denigreaza animalele. Cu ce au gresit, spre exemplu, boii, vacile, gainile si porcul, ca sa le folosim numele in insulte adresate semenilor nostri? Pana la urma, animalele enumerate n-ar fi niciodata capabile de rautatea pe care o regasim la oameni. Asa ca, e cazul sa lasam deoparte "spiritul de turma" si sa ne formam un alt mod de a vorbi despre animale.
