Si asta fiindca aceste pasari rapitoare, foarte puternice si iscusite, se infrupta cu nesat din lesuri, fara a risca vreo clipa sa se imbolnaveasca din cauza toxinelor, foarte problematice pentru alte animale (inclusiv om). Cum reusesc? Iata explicatia!
Chipul si intestinele vulturilor sunt ticsite cu colonii de bacterii toxice pentru majoritatea animalelor. Mai exact, cu fusobacterii, microorganisme implicate in degradarea trupurilor, si clostridii, dezvaluie un studiu efectuat in cadrul Universitatii din Copenhaga, potrivit LiveScience.com.
De parca nu era suficient ca aceste bacterii nu ii impiedica pe vulturi sa consume lesuri dupa lesuri, pasarile rapitoare au si o tehnica speciala de a devora prada gustoasa: prin... orificiul anal. Din nou, coloniile de bacterii periculoase din anus si intestinul gros nu pun niciun fel de probleme teribililor vulturi, care par sa fie complet imuni la bolile, potential fatale, pe care le pot genera microorganismele toxice.
Pentru a analiza culturile de bacterii - demumite microbiomuri - de pe si din vulturi, cercetatorii au studiat 26 de exemplare de vulturi negri si alte 24 de vulturi curcani. Autopsiile efectuate si investigatiile asupra ADN-ului au dezvaluit microorganismele care populau fetele si intestinul gros al acestor pasari rapitoare.
La fel ca alte vertebrate, vulturii aveau mai multe tipuri de bacterii pe fata decat in intestine: 528 de tipuri de microorganisme versus 78.
Totodata, cercetatorii au descoperit ca ADN-ul prazii era descompus in intestinele vulturilor, ceea ce inseamna ca aceste pasari secreta substante chimice foarte puternice in tractul intestinal. In acest mediu acid au mai identificat si numeroase bacterii Clostridia si Fusobacteria.
"Pe de-o parte, vulturii si-au dezvoltat un sistem digestiv extrem de puternic care distruge majoritatea bacteriilor periculoase pe care le inghit. Pe de alta parte, insa, si-au dezvoltat si o toleranta fata de anumite bacterii letale - specii care ar ucide alte animale abunda in intestinul subtire al vulturilor", a precizat Michael Roggenbuck, microbiolog in cadrul universitatii daneze, implicat in acest studiu.
Specialistii au mai analizat si probe de materii fecale colectate de la vulturi crescuti in captivitate, dar si de la alte pasari de la Gradina Zoologica din Copenhaga. Si, desi dieta pasarilor captive era similara, bacteriile fecale ale vulturilor semanau cu microbiomul fratilor crescuti in salbaticie.
Aceasta descoperire sugereaza ca, de fapt, nu dieta este cea care influenteaza microbiomurile intestinale ale vulturilor, ci structura sistemului digestiv, si ca legatura dintre bacterii si digestia acestor pasari rapitoare este mult mai complicata decat se credea pana de curand.
"Microbiomul pasarilor este un taram necunoscut, dar putem presupune ca legatura dintre pasari si bacteriile lor a fost la fel de importanta in evolutia lor ca dezvoltarea capacitatii de a zbura si de a canta", a afirmat Gary Graves, cercetator de la Muzeul National de Istorie Naturala SUA.
Studiul a fost publicat la data de 25 noiembrie in Nature Communications.
Foto: wikimedia.org, philly.com, thetimes.co.uk, jacanaent.com
